Cafeaua si bolile cardiovasculare

Principala cauză de mortalitate a zilelor noastre o reprezintă bolile cardiovasculare, responsabile de aproximativ jumătate din decesele la nivel mondial. Anual, în Europa, 4milioane de oameni mor datorită acestei boli, iar economia Uniunii Europene pierde aproximativ 200 de miliarde de euro. Bolile cardiovasculare, în fapt complicațiile date de ateroscleroză, reprezintă o patologie multifactorială influențată de o pleiadă de factori de risc precum hipertensiunea, diabetul zaharat, fumatul sau dislipidemia. În ultimii ani s-au realizat o multitudine de studii urmărind efectul consumului de cafea atât asupra indivizilor sănătoși, cât și cei cu patologie cardiovasculară sau având doar factori de risc, dar nu s-a găsit nicio corelație negativă în privința consumului moderat de cafea. O importantă metaanaliză din 2009 adunând 21 de studii a concluzionat că nu există nicio asociere statistic semnificativă între consumul de cafea și riscul pe termen lung de boala coronariană ischemică la femei, chiar mai mult, un studiu olandez a arătat că riscul cel mai scăzut este în cazul unui consum moderat de cafea( 2- 3 căni/zi). Până și în ceea ce privește insuficiența cardiacă, cea mai severă complicație a aterosclerozei, cu o mortalitate asemănătoare cu cea a cancerului, există o asociere pozitivă între cafea și protecția cardiovasculară, sub forma unei curbe în ”J”!

Nu se cunoaște mecanismul exact, dar consumul regulat de cafea nu crește valoarea tensiunii arteriale( potrivit majorității studiilor) sau o creștere doar într-o mică măsură( 2/1mmHg), potrivit altor studii.

Dacă până nu demult era cunoscut faptul că nivelul colesterolului total și al LDL-colesterolului crește datorită consumului de cafea, ultimele cercetări au arătat că acest lucru se datorează altor substanțe decât cofeina și anume diterpenii cafestol și într-o proporție mai mică kahweol. Vestea bună este că ei pot fi înlăturați din cana noastră de cafea printr-o metodă simplă: felul în care este preparată cafeaua. Cafeaua la filtru reține în hârtia de filtru acești doi compuși, pe când ei rămân în băutură în cazul cafelei la ibric. Cafeaua solubilă nu conține cantități semnificative de cafestol si kahweol, neavând astfel vreu efect asupra nivelului colesterolului, iar espresso-ul conține aproximativ jumătate din cantitatea prezentă în cafeaua in ibric, dar efectul său asupra colesterolului este neglijabil, dispărând în urma întreruperii consumului.

Diverse studii efectuate pe diferite loturi au demonstrat o asociere statistic semnificativa între consumul moderat de cafea și reducerea riscului de apariție a diabetului zaharat tip 2. Trei-patru căni de cafea/zi scad acest risc cu 25%, comparativ cu mai puțin de două căni sau niciuna. O metaanaliză a concluzionat că o reducere cu încă 5- 10% a riscului se poate realiza cu fiecare cană de cafea în plus zilnic, până la șase- opt. Cercetările arată că responsabilă de acest efect nu este cofeina, așa cum se credea până acum, reducerea riscului observându-se și la cei care beau cafea fără cofeină. Deși nu se cunoaște mecanismul exact, cea mai recentă ipoteză sugerează rolul antioxidant al altor compuși ai cafelei, acidul clorogenic și trigonelina.

În concluzie, ostracizarea cafelei în colțul viciilor care a dominat până acum viziunea populară nu este fondată pe dovezi științifice, iar studiile efectuate în ultimii ani aduc la lumină noi date care ne fac să apreciem cana zilnică de cafea și din punctul de vedere al protejării sănătății!

Sigur că sunt încă multe dileme referitoare la cantitate, conținutul în cofeină, tipul de cafea și modul de preparare- cea mai interesantă fiind insă cea legată de faptul că efectul protector e dat mai puțin de cafeaua în sine, ci de profilul băutorului de cafea( persoana activă, cu un suport social solid, cu un anumit nivel de trai și cu o atitudine pozitivă față de viață).