CANCERUL VAGINAL

CANCERUL VAGINAL

Cancerul vaginal este o afectuine rara , avind o frecventa de 1-2% dintre toate cancerele ginecologice.

Acest neoplasm apare frecvent in jurul virstei de 60 de ani ,iar limitele extreme sunt intre 20 si 95 de ani ,deci poate apare de la orice virsta .

ETIOPATIGENIE:-cea mai frcventa forma de neoplasm vaginal este carcinomul cu celule scuamoase.

Sarcoamele apar la copii mai tineri de 5 ani si la femei intre50-60 de ani .Sarcomul se dezvolta in stratul muscular al vaginului.

DIAGNOSTIC:-singerarea vaginala nedureroasa este cel mai frcvent semn intilnit , afectind 65% dintre paciente.305 dintre paciente pot prezenta si o leucoree abundenta insotita de prurit vulvar.

Daca tumora este avansata si se dezvolta pe peretele anterior,apa r simptome din partea organelor vecine.-retentie urinara

-spasm al vezicii urinare

-hematurie

-polakiurie

Daca tumora se dezvolta pe peretele vaginal posterior , pot aparea simptome cum ar fi :

-tenesme

-constipatie

-rectoragii(singerari la nivelul rectului)

La examenul cu valve se observa tumorile aflate pe peretele anterior sau posterior.Exista trei forme de cancer vaginal :-forma vegetanta –formatiune tumorala ,conopidiforma , singerind sponta n al atingere cu valvele.

- Forma ulcerativa –se constata o ulceratie de dimensiuni variabile , singerinda , cu suprafata acoperita cu zone necrotice .

- Forma infiltrativa , vaginul fiind cartonat , are un aspect neregulat nodular ,aplicarea valvelor fiind extreme de dureroasa.

Colposcopia ete utila in diagnosticul prezumptiv de cancer vaginal pentrun evaluarea pacientelor cu test PAP anormal.

Incidenta cancerului vaginal este de 0,6 la 100000 de femei .Aceasta afectiune poate fi depistata cu ocazia unui examen citologic de rutina.

L a femeile care au avut cancer de col sau vulvar este obligatoriu testil PAP, aceste femei evind risc crescut pentru cancerul vaginal . Examenul PAP va fi realizat anual.

Stadializarea cancerului vaginal se face in urma examenului clinic ,corelat cu examenul citoscopic , rectoscopic, radiografie pulmonara si osoasa.

TRATAMENT:-

-atitudinea terapeutica in cancerul vaginal este in functie de stadiul acestuia ;evaluarea peoperatorie a pacientei consta in :-examen clinic , tomografie computerizata, radiografie pulmonara,cistoscopie si rectosigmoidoscopie, limfangiografie.

A. Radioterapia-cele mai multe tumori se trateaza prin radiere , interventia chirurgicala fiind limitata la situatii specifice.

Nu exista o experienta cu privire la combinatia radioterapie –chimioterapie in tratamentul cancerului vaginal .

Complicatiile radioterapiei sunt semnificative-pentru tumorile mari exista riscul fistuleloe vezicale sau colonice

-cistia de radiere

-rectita

-stenoza si ulceratii ale rectului

- necroza de iradiere a vaginului

- stenoza vaginala

B.Tratamentul chirurgical-este indicat la pacientele in stadiul I sau II cu tumori mici ce cuprind treimea superioara a v aginului.

- tipuri de vaginectomie pot fi realizate -vaginectomie totala

-vaginectomie partiala

-vaginectomie superficiala

PROGNOSTICUL:

-Supravietuirea in cancerul vaginal este mai mica decit in cazul cancerului cervical . Cel mai important factor care influenteaza durata supravietuirii este stadiul bolii.

-localizarea tumorii , tipul de celule si virsta nu influenteaza semnificativ prognosticul.

-rata de supravietuire globala este la 5 ani este de 45%-in stadiul I-69%

-in stadiul II-51%

-in stadiul III-27%

- in stadiul IV-4%

Aceste sunt ratele de supravietuire pentru carcinomil cu celule scuamoase.

Prognosticul adenocarcinomului vaginal este similar cu cel al carcinomului cu celule scuamoase .

Melanoamele , chiar si cele de dimensiuni mici , sunt foarte maligne si au un prognostic mai prost decit carcinomul cu celule scuamoase , rata de supravietuire la 5 ani fiind de 10%.

Recurentele si metastazele in plamini si ficat contribuie la prognosticul sumbru.

Sarcomul vaginal are orate de supravietuire inferioara carcinomului cu celule scuamoase .

Radioterapia agresiva fata de recurentele vaginale imbunatateste considerabil supravietuirea .

Stadiul afectiunii este singurul factor care influenteaza fundamental prognosticul.