Cataracta

CATARACTA:
Autor: Dr. Farah Constantin
Medic Specialist Oftalmolog
Asistent Universitar
Doctor in stiinte Medicale

Ce este cataracta?
Cataracta reprezinta incetosarea lentilei ochiului - cristalinul. Efectul se aseamana cu murdarirea obiectivului unui aparat de luat vederi si impiedica vizibilitatea normal. Cataracta inseamna, de fapt, opacifierea unei lentile din ochi numita "cristalin", structura ce in mod normal este transparenta. Drept urmare, razele luminoase nu mai pot trece prin cristalin pentru a focaliza si a forma imaginea pe retina, pacientul sesizand scaderea progresiva a vederii la ochiul respectiv. In mod normal, cataracta apare o data cu inaintarea in varsta (de unde si numele de cataracta "senila"), din cauza "imbatranirii" fibrelor cristaliniene. Datorita unor procese metabolice complexe, aceste fibre isi pierd progresiv transparenta, ducand, in timp, la obstruarea partiala sau totala a vederii. Cataracta este o boala care evolueaza bilateral, desi nu este obligatoriu ca amandoi ochii sa fie in acelasi stadiu evolutiv (la un ochi poate fi mai avansata decat la altul). Aproximativ 50% dintre persoanele trecute de 60-65 de ani prezinta opacifieri ale cristalinului (cataracta) mai mult sau mai putin severe - fapt care a facut ca aceasta afectiune sa fie considerata mult timp specifica varstei a treia.
Cum se formeaza cataracta?
Cataracta se formeaza in lentila ochiului – cristalinul - structura transparenta din spatele irisului (membrana colorata din jurul pupilei). Cristalinul focalizeaza lumina pe retina, membrana sensibila la lumina care se afla in partea din spate a ochiului si care converteste impulsurile in semnale nervoase pentru a produce imagini. Odata cu inaintarea in varsta, compozitia cristalinului sufera schimbari iar structura fibrelor de proteina se distruge. Unele fibre incep sa se adune laolalta, incetosand mici zone ale cristalinului. In timp ce cataracta continua sa se dezvolte, incetosarea devine mai densa si implica o parte din ce in ce mai mare a cristalinului.
Care sunt cauzele?
Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume: varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila); expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina naturala, expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial); diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei); alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita cronica, retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina; tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice); expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X; agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei; vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in randul persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala
Care sunt factorii de risc?
Factorii de risc includ: varsta inaintata; sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta; istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu afectarea metabolismului galactozei); culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru; diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei, prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange); glaucomul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, sa creasca riscul de aparitie al cataractei; hipertensiunea arteriala. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact; fumatul. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta, datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele cristalinului; infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere; lumina ultravioleta (UV), in special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp; alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta; corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic), folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune, astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie); hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici, poate agrava cataracta
Cum se manifesta?
Simptomele cataractei includ: vedere neclara, estompata, incetosata la distanta, mai ales in lumina puternica; vedere neclara la citit; vedere mai buna la un ochi (cel afectat mai putin); culorile apar sterse sau de nuanta diferita (vedere "galbuie"); dificultate crescuta de a vedea pe timpul noptii; sensibilitate la lumina si la lumina puternica; hlouri in jurul luminilor; nevoia de lumina puternica pentru citit si alte activitati; schimbari frecvente a retetelor de ochelari sau lentile de contact; diminuarea sau ingalbenirea culorilor; imagine dubla la un singur ochi.
Vederea incetosata poate ingreuna cititul, condusul masinii sau vederea expresiei fetelor celor din jur. Cataractele afecteaza in general vederea la distanta si cauzeaza probleme cu lumina puternica. Ele nu sunt dureroase, nu cauzeaza vedere dubla cu ambii ochi deschisi sau lacrimare anormala. Majoritatea cataractelor se dezvolta incet si nu afecteaza vederea de la inceput, dar pe masura ce incetosarea progreseaza, cataracta, in cele din urma, are efect asupra vederii.
Este sau nu de operat?
Daca observi ca nu mai vezi asa de bine in ultima vreme, nu ezita sa mergi la un consult oftalmologic. Numai medicul de specialitate poate stabili exact despre ce este vorba: daca ai cataracta, o alta boala care duce la scaderea vederii, sau pur si simplu trebuie sa-ti schimbi ochelarii. La finalul consultatiei, medicul va sti sa-ti spuna ce forma de cataracta ai si daca ea este de operat sau nu. In general, se considera ca o cataracta este de operat daca vederea la ochiul respectiv impiedica sau jeneaza desfasurarea activitatii zilnice (la serviciu, citit, sofat, etc.). Daca ai cataracta dar vederea este inca buna, medicul te va chema la controale repetate (la un interval de aproximativ sase luni) pentru a-i urmari evolutia si a putea stabili momentul optim al interventiei chirurgicale (pentru a putea beneficia de operatia cea mai moderna si a avea implicit sanse maxime de recuperare a vederii).
O cataracta foarte veche este deseori insotita de complicatii sau de riscuri care ingreuneaza mult actul operator. In alta ordine de idei, trebuie sa stii ca, independent de stadiul evolutiv al cataractei, rezultatele postoperatorii depind si de starea de sanatate a retinei, vitrosului si a nervului optic in momentul efectuarii interventiei chirurgicale. Dupa evaluarea completa preoperatorie, medicul iti va explica exact la ce sa te astepti dupa operatie.
Voi mai purta ochelari dupa operatie?
Cristalinul artificial introdus in ochi trebuie sa aiba un anumit numar de dioptrii si, pentru a se stabili care este acesta, inainte de operatie se efectueaza o masuratoare numita biometrie. Pe baza acestei biometrii, medicul prescrie "reteta" pentru cumpararea cristalinului artificial. Referitor la ochelarii pentru distanta, este dificil de spus dinainte daca vei mai purta sau nu ochelari. Acest lucru depinde de existenta defectelor de ochelari inainte de operatie. In orice caz, daca ai fost purtator de ochelari inainte de operatie, lentila de la ochiul operat nu se va mai potrivi si dupa. Insa o noua pereche se poate prescrie cel mai corect numai dupa vindecarea operatiei - dupa aproximativ doua luni. Daca un ochi este operat de cataracta si celalalt nu - va exista probabil o diferenta de dioptrii intre cei doi ochi. Insa medicul care te urmareste va sti ce sa faca si iti va putea prescrie ochelarii potriviti. In ceea ce priveste subiectul "ochelari" pentru lucrul de aproape si pentru citit - ei sunt indispensabili. Cristalinul natural dispune de capacitate de acomodatie (proces complex prin care este posibila vederea clara atat a obiectelor situate la distanta, cat si a celor apropiate). In urma operatiei de cataracta, cristalinul natural este indepartat si inlocuit cu unul artificial. Asadar, noul cristalin nu dispune de capacitate acomodativa si pacientul va trebui sa poarte ochelari pentru citit.
Cataracta poate fi depistat? de medic chiar dac? este în faz? precoce. Evolu?ia natural? a cataractei este spre agravare pân? la pierderea total? a vederii. Nu exist? tratament care s? poat? preveni sau opri dezvoltarea cataractei. Tratamentul local pe baz? de pic?turi (colir) administrare în sacul conjunctival duc doar la o incetinire a evolutiei. Cel mai eficient tratament al cataractei este cel chirurgical. Tulbur?rile func?iei vizuale reprezint? criteriul principal al deciziei chirurgicale. Opera?ia const? în îndep?rtarea cristalinului opacifiat ?i înlocuirea sa cu un cristalin artificial. Cristalinul artificial r?mâne în ochi pe toat? durata vie?ii ?i permite îmbun?t??irea vederii.