COLONOSCOPIA VIRTUALA

Colonoscopia virtuala foloseste razele X si computerul (tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara) pentru a reda imagini bi- sau tri-dimensionale ale interiorului intestinului gros (colon) si rectului. Poate fi folosita in depistarea precoce a tumorilor canceroase sau leziunilor precanceroase de la nivelul colonului sau rectului (cancerul colorectal) si a polipilor colorectali.

Colonoscopia virtuala, denumita stiintific colonoscopie-tomografie computerizata sau CTC este un nou tip de investigatie inca studiata pentru a determina daca rezultatele acesteia sunt de o mai mare acuratete fata de colonoscopia obisnuita. Deoarece este o metoda noua de investigatie, nu este larg disponibila.

Indicatii:

• screening-ul cancerului sau polipilor colorectali
• monitorizarea cresterii in dimensiuni a polipilor
• screening-ul recurentelor cancerului colorectal la persoanele tratate chirurgical pentru aceasta afectiune
• evaluarea rezultatelor anormale ale altor investigatii de la nivelul colonului, cum ar fi irigografia
• poate inlocui colonoscopul obisnuit, in cazurile in care, din anumite motive (de exemplu o tumora care blocheaza colonul) nu se poate depasi obstacolul cu instrumentul obisnuit.

In momentul de fata coloscopia virtuala este o investigatie de rutina in unele afectiuni, dar se poate dovedi a fi utila in:

• depistarea altor boli de la nivelul anusului, rectului sau colonului
• evaluarea sursei unei hemoragii interne
• evaluarea cauzei unei diareei cronice
• monitorizarea tratamentului bolii inflamatorii intestinale.

Avantaje

• este mai putin invaziva
• dureaza mai putin timp
• foloseste un tub subtire care se introduce in rect fata de tubul lung care se introduce in rect si avanseaza in sus, in colon
• nu necesita sedarea pacientului, astfel incat dupa efectuarea colonoscopiei virtuale, pacientul poate pleca acasa si efectua activitatile obisnuite.

Pregatirea necesara pentru colonoscopia virtuala - este identica cu cea pentru o colonoscopie obisnuita. Aceasta dureaza 1 zi sau 2, in functie de recomandarile medicului.

In ziua dinaintea explorarii se poate manca obisnuit, numai pana la ora 13. Dupa aceasta ora nu este permisa decat ingestia de lichide limpezi, ceai indulcit, apa minerala, cafea slaba. In zilele anterioare explorarii nu este recomandabil sa se consume carbune medicinal, uleiuri laxative, preparate de fier, rosii, struguri.

In ziua premergatoare investigatiei este necesara evitarea alimentelor solide, trebuind consumate doar lichide, cum ar fi apa, ceai, cafea, supe, sucuri de fructe etc. Trebuie evitate lichidele sau sucurile de culoare rosie.

Incepand cu ora 16:00, cu o zi inaintea explorarii, se beau in decurs de 4 ore, 3 litri Fortrans (fiecare plic de Fortrans se dizolva intr-un litru de apa), intr-un ritm cat mai constant, cate 1 cana la fiecare jumatate de ora. Ritmul lent, constant, previne balonarea abdominala, greata si voma (aceasta din urma nu este de dorit deoarece se poate pierde din substanta activa).

A doua zi dimineata, incepand cu ora 7, se mai bea 1 litru solutie Fortrans in interval de cca 1 ora. Daca gustul solutiei de pregatire este greu tolerabil, aceasta se poate raci la frigider; in acelasi timp se poate adauga zeama de lamaie, zahar, suc rafinat de grapefruit, portocale.

In final, obiectivul este eliminarea unui scaun apos, aproape limpede. In cazuri rare, daca scaunul nu este apos, exista posibilitatea ca pacientul sa mai bea un litru de substanta pana cand scaunul devine complet lichid.

Pregatirea este disconfortabila si poate aparea foamea, datorita regimului lichidian recomandat. Se recomanda consumarea de sucuri de fructe dupa ingestia acestui lichid, care are un gust sarat.

Cu 6-8 ore inainte de colonoscopie nu se mananca si nu se bea nimic pana la efectuarea procedurii. Se pot face clisme inaintea investigatiei pentru asigurarea unei pregatiri satisfacatoare.

Pacientii diabetici trebuie sa efectueze investigatia a doua zi cat mai devreme, pentru a minimiza riscul aparitiei unor tulburari glicemice (datorita restrictiei alimentare).

Medicul specialist poate sa mai faca anumite recomandari, depinzand de varsta, starea de sanatate sau alte afectiuni coexistente.