Conjunctivita

       Conjunctivitele
Conjunctivita este o inflamatie sau o infectie a conjunctivei, membrana transparenta care captuseste pleoapa pe interior si acopera globul ocular. Inflamatia face ca micile vase de sange ale conjunctivei sa se "umfle", de unde si roseata ochiului caracteristica acestei boli. Conjunctivita este o afectiune comuna, dar foarte contagioasa, de aceea expunerea in preajma unei persoane cu conjunctivita este un factor de risc. Dupa aparitia semnelor si simptomelor, persoana cu conjunctivita este contagioasa timp de 7 – 14 zile.
 Cauzele conjunctivitei sunt multe: o reactie alergica, contactul cu substante iritante, dar principala cauza este infectia virala sau bacteriana. Tratamentul si diagnosticul timpuriu sunt importante deoarece conjunctivita bacteriana este contagioasa, transmitandu-se nu numai de la un ochi la altul, ci si de la o persoana la alta. Persoana bolnava poate sa transmita infectia chiar si la doua saptamani dupa aparitia primelor simptome. Conjunctivita virala produce o secretie apoasa, pe cand cea bacteriana produce o secretie mai groasa, verde-galbuie si poate sa fie asociata cu o infectie respiratorie. Conjunctivita alergica afecteaza ambii ochi si apare ca o reactie la un alergen, cum este polenul. Mancarimile intense, lacrimile si inflamatia ochilor, impreuna cu stranuturile dese si secretia nazala apoasa sunt de obicei semnele unei conjunctivite alergice.  Conjunctivita determinata de iritatii poate sa apara de la contactul ochilor cu o substanta chimica sau de la un corp strain. Iritatia este marita de incercarile de a scoate corpul strain  din ochi si de frecarea ochiului cu mainile.
Simptome: hiperemia (inrosirea) conjunctivala, hiperlacrimare, senzatia de corp strain in ochi, secretie alb-galbuie, care se depoziteaza la radacina genelor si in unghiul intern al ochiului, in special dupa somn (secretie care formeaza o crusta pe timpul noptii, iar dimineata la trezire exista senzatia ca pleoapele sunt lipite), secretie verzuie, groasa, aparuta la nivelul ochiului, prurit conjunctival (mancarime, aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale, care prin grataj poate accentua hiperemia), arsuri oculare, vedere incetosata, fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina).
Pentru a preveni imbolnavirea : sa se evite contactul cu persoane infectate; a nu pune mana la ochi decat daca este proaspat spalata; a se schimba des fata de perna si prosopul; a nu imparti prosopul sau cosmeticele (rimelul, creionul de ochi) cu altcineva; daca se utilizeaza lentile de contact, ingrijirea lor sa se faca dupa sfatul medicului; e utila protectia corespunzatoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie, ochelari de soare, igiena corespunzatoare a ochilor); evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta; utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora; utilizarea "lacrimilor artificiale", picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat.
 Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil: evitarea gratajului (frecarii ochilor) si atingerii zonei conjunctivale infectate; spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun; stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului, cu un tampon steril, de cel putin 3 ori pe zi; spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a colirurilor (picaturilor) oculare; evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat; este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa; este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios.
 Tratament: unul dintre obiceiurile persoanelor care au contactat conjunctivita este sa se trateze singure acasa, prin metode aflate din vecini. Se apeleaza la doctor doar in cazurile extreme, cand disconfortul la nivelul ochiului devine de nesuportat sau chiar cand apare o durere in zona afectata. La primele semne de boala, se impune un control oftalmologic deoarece infectia se poate intinde la cornee, ceea ce afecteaza vederea. Tratamentul trebuie stabilit doar de catre medicul oftalmolog. Vindecarea poate sa dureze pana la doua sau trei saptamani. Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor, de aceea este foarte important ca aplicarea lor sa se faca corect. Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). Dupa aplicarea solutiei in unghiul intern ocular (deasupra sacului lacrimal), se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute, pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun, de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de 30 de zile dupa prima utilizare). Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o saptamana de la initierea tratamentului corect. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat, pentru a evita astfel aparitia recidivelor.

        DR. FARAH CONSTANTIN
        Medic Specialist Oftalmolog
        Asistent Universitar
        Doctor in Stiinte Medicale