Evaluarea markerilor de ateroscleroza subclinica la tinerii cu factori de risc cardiovascular

Ateroscleroza este o boală progresivă caracterizată prin acumularea de lipide la nivelul intimei vasculare. Complicații ale aterosclerozei ca bolile coronariene, accidentele vasculare periferice sau arteriopatiile cronice obliterante reprezintă 50% din cauzele de mortalitate în țările industrializate. Cu toate că aceste complicații devin manifeste la vârsta mijlocie sau chiar mai târziu, s-a dovedit că procesul de ateroscleroză începe timpuriu, încă din copilărie. Studii prospective de amploare, au demonstrat importanța stilului de viață și a factorilor de risc prezenți în copilărie, în patogeneza procesului aterosclerotic. În sprijinul acestor observații stau rezultatele obținute în urma necropsiilor efectuate la copii decedați înaintea vârstei de un an care arată prezența striurilor lipidice la nivelul aortei și modificări ale intimei arterelor coronare.

Disfuncția endotelială este considerată primul pas în procesul aterosclerotic și fiecare tip de leziune caracteristic aterosclerozei prezintă o etapă diferită în cadrul procesului inflamator cronic al peretelui arterial. Cauzele posibile ale apariției disfuncției endoteliale includ nivelele ridicate de LDL- colesterol, radicalii liberi, anomaliile genetice, hipertensiunea arterială sau combinații între acești factori. Disfuncția endotelială apărută ca urmare a diferitelor tipuri de injurii converg spre alterarea homeostaziei endoteliului. Alterarea funcției endoteliale se concretizează în perturbări ale adezivității plachetare și a permeabilității vasculare și induc formarea de molecule vasoactive, citokine și factori de creștere.

Răspunsul inflamator stimulează migrarea și proliferarea celulelor musculare netede arteriale. Pe măsură ce procesul inflamator evoluează, un număr crescut de macrofage și limfocite migrează la nivelul leziunii și eliberează enzime hidrolitice, citokine, chemokine și factori de creștere care contribuie la progresia leziunilor aterosclerotice consecutiv acumulării de celule mononucleare, proliferarea celulelor musculare netede și formarea leziunilor aterosclerotice care perturbă fluxul normal la nivel arterial. Factorii de risc cei mai intens studiați sunt dislipidemia, hipertensiunea arterială, obezitatea și diabetul zaharat.

Unul dintre procesele inițiale implicate în formarea leziunilor aterosclerotice este acumularea de LDL(low density cholesterol) în matricea subendotelială. Particulele de LDL pot fi modificate prin oxidare, glicare, agregare, încorporare în complexe imune și constituie cauza majoră de injurie a endoteliului și a celulelor musculare netede de la nivelul peretelui arterial. Procesul de acumulare a LDL la nivelul peretelui arterial este direct proporțional cu nivelele circulante de LDL- colesterol. S-a dovedit că tratamentele care vizează scăderea LDL- colesterolului, în special statinele, produc scăderea ratei evenimentelor cardiovasculare și mortalitatea.

Hipertensiunea arterială inițiază activarea mecanismelor aterogenice începând de la valori peste 115/75 mmHg cu dublarea riscului pentru fiecare creștere de 20/10 mmHg. Alterările endoteliale apar devreme în hipertensiune prin creșterea aderării leucocitelor la suprafața endoteliului vascular și o creștere a permeabilității acestuia.

Fumatul induce numeroase efecte nefavorabile la nivelul peretelui vascular, începând de la afectarea funcției endoteliale prin scăderea disponibilității oxidului nitric și se asociază cu creșterea nivelului de markeri inflamatori. Fumatul cauzează vasoconstricție la nivelul arterelor coronare epicardice cu creșterea rezistenței la acest nivel. Fumătorii asociază de obicei nivele ridicate de LDL- colesterol și trigliceride alături de nivele scăzute de HDL- colesterol față de nefumători, probabil datorită creșterii rezistenței la insulină, fumătorii dezvoltând hiperinsulinism. Mai mult, fumatul intensifică oxidarea LDL- colesterolului. La tineri, fumatul activ se asociază cu creșterea indexului intimă/medie carotidian, iar vasodilatația mediată de flux la nivelul arterei brahiale este diminuată, atât la fumătorii pasivi cât și la cei activi.

Obezitatea se asociază cu creșterea morbidității și mortalității prin boli cardiovasculare. Ea reprezintă un puternic factor de risc pentru inducerea hipertensiunii arteriale, afectează în mod special profilul lipidic și induce rezistență la insulină încă din copilărie. De asemenea joacă un rol crucial în fiziopatologia sindromului metebolic și al diabetului zaharat tip 2, ambele având o valoare predictivă importantă pentru mortalitatea prin boli cardiovasculare. Obezitatea se asociază cu creșterea stresului oxidativ, diminuarea proceselor fibrinolitice și creșterea agregabilității plachetare. Studii longitudinale efectuate recent au demonstrat ca obezitatea instalată în copilărie se asociază cu creșterea grosimii intimă/medie carotidiană, o rată mai mare a calcificărilor la nivel coronarian și o scădere a elasticității arteriale.

Factorul de risc este definit ca probabilitatea ca o persoană să sufere un eveniment cardiovascular cauzat de ateroscleroză pe o perioadă definită de timp(de obicei zece ani).

Există două tipuri de factori de risc pentru ateroscleroză: convenționali, bine demonstrați, incluși deja în diferite modele de predicție a riscului și factori de risc recent descriși. Toți factorii de risc majori au fost descriși inițial în studiul Framingham și sunt reprezentați de: factori predispozanți( vârsta, sexul, istoricul familial și determinismul genetic), factori igieno- dietetici( fumatul, dieta și sedentarismul), factori psihosociali, factori metabolici( dislipidemia, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea și sindromul metabolic).

Markerii de ateroscleroză subclinică pot fi considerați fie ca mecanisme intermediare între cei mai mulți dintre factorii de risc menționați ai aterosclerozei ori ca factori de risc direcți pentru complicațiile bolii aterosclerotice. Odată analizați, ei au capacitatea de a modifica riscul deja evaluat pentru boala aterosclerotică în cazul unui anumit individ, furnizând informații importante pentru un management cât mai bun al acestuia.