Fumatul si bolile cardiovasculare

Efectul negativ pe care fumatul îl are asupra inimii și vaselor noastre este de două tipuri.

În primul rând, fumatul crește riscul de adezvolta ateroscleroză și de a accelera dezvoltarea aterosclerozei.Riscul este crescut prin alterarea calității barierei care există între sânge și peretele arterial, așa-numitul endoteliu, ceea ce permite colesterolului să pătrundă mult mai ușor ți în cantitate mult mai mare în perete și să determine apariția acelei plăci aterosclerotice despre care s-a vorbit. În al doilea rând, fumatul favorizează coagularea sângelui și prin acesta determină încă o dată apariția plăcii aterosclerotice și, în final, a îngustării sau ”astupării” totale a arterelor într-un anumit teritoriu, cu preponderență în teritoriul cardiac.

Desigur, sunt și numeroase alte efecte ale fumatului asupra aparatului cardiovascular, care însă sunt cunoscute doar de către specialist.

De asemenea, trebuie să arătăm că fumatul este un factor de risc și pentru bolile pulmonare, pentru bronșita cronică, astmul bronșic sau pentru cancerul pulmonar, dar aceste aspecte nu le vom discuta în materialul de față.

În cazul bolnavilor care au deja boală de inimă, îndeosebi cardiopatie ischemică, fumatul are de asemenea două efecte extrem de negative.

Primul este reprezentat de accelerarea progresiei aterosclerozei pe arterele care au deja ateroscleroză sau pae arterele care încă nu au ateroscleroză semnificativă, iar aceasta face ca boala să evolueze mult mai repede.

În privința celui de al doilea efect, și aici ne referim la riscul major al fumatului pentru bolnavii diagnosticați cu boală cardiovasculară (care au avut un infarct, angină pectorală sau alte forme de manifestare a cardiopatiei ischemice), fumatul favorizează tulburările de ritm, pentru că determină activarea sistemului nervos simpatic, descărcarea de adrenalină, noradrenalină, ceea ce favorizează apariția tulburărilor de ritm. Uneori, ele reprezintă doar simptome deranjante pentru bolnavi. Alteori însă, aceste tulburări pot degenera și evolua până la stop cardiac, respectiv moarte subită, încât marele risc al fumatului la cei care au deja cardiopatie ischemică este creșterea semnificativă a procentuluimorților subite. De aceea, continuarea fumatului la bolnavii cardiaci poate fi asemuită cu fumatul într-o stație sau într-un depozit de benzină, pentru că poate duce în orice clipă la decesul neașteptat al celui care continuă să fumeze.

De multe ori se pune întrebarea când poate cineva fi considerat fumător. Răspunsul este: atunci când fumează constant minimum o țigară pe zi. Cu toate acestea trebuie să reținem că fumatul este dăunător și pentru cei care fumează mai puține țigări pe zi. De asemenea, fumător este și cel care fumează așa-zisele țigări mai puțin dăunătoare, cu filtru, subțiri, cu cantitate mai mică de nicotină. Și pentru că am vorbit de nicotină, efectul dăunător al fumatului derivă atât din nicotină, cât și dintr-o serie de alte substanțe, amănuntele depășind de asemenea cadrul limitat al acestui material.

Se pune și întrebarea firească dacă cei care fumează o cantitate mai mare de țigări au un risc mai mare decât cei care fumează mai puțin. Răspunsul este da, și efectul negativ al fumatului, atât din punct de vedere al favorizării dezvoltării aterosclerozei cât și al riscului la bolnavii cu cardiopatie ischemică constituită, este direct proporțional cu numărul de țigări fumate.

Din punct de vedere practic, avem de făcut două lucruri. Să educăm copiii, adolescenții și pe cei care încă nu fumează să nu se apuce de fumat, explicându-le că dincolo de ”frumusețea gestului”, dincolo de aparenta ”calmare” pe care o aduce fumatul, el este o adevărată otravă pentru organism și duce pe de o parte la scăderea calității vieții, iar pe de altă parte la creșterea mortalității, la scurtarea duratei de viață. În al doilea rând, bolnavilor care au deja cardiopatie ischemică trebuie să li se explice care sunt riscurile continuării fumatului. În plus, trebuie să li se aducă la cunoștință un fapt real și îmbucurător: după un an de abstinență, riscul cardiovascular scade foarte mult, la valori foarte apropiate de cele ale nefumătorilor. Desigur, și fumatul pasiv (expunerea la fumul de țigară al altora) poate crește riscul cardiovascular și de aceea el trebuie de asemenea evitat.