Vertij

Vertijul reprezinta principala cauza pentru care persoanele in varsta ajung la medic.Un adult din trei a trecut printr-un astfel de episod o data in viata. Este perceput ca o ameteala, o senzatie falsa de miscare. Poate sugera mai multe afectiuni, dar in acelasi timp poate sa apara in situatii concrete , de exemplu cand ne invartim in caruselul din parcul de distractii sau jocurile tip 3D pe calculator. Nu orice simpla ameteala poate fi considerata vertij. Cel mai ades acesta se insoteste de: greata, voma, transpiratii reci, paliditate, anxietate.

Vertijul se imparte in trei categorii:

• Vertijul periferic- in afectarea sistemului nervos periferic( sunt atinse urechia interna sau nervul vestibular)
• Vertijul central- in afectiuni ale sistemului nervos central produs de tulburari la nivelul centrilor vestibulari din interiorul creerului.
• Vertijul de alte cauze, tulburări ce includ alte sisteme al organismului, medicamente, cauze psiholgice etc.

Vertijul periferic:

Majoritatea cazurilor de vertij sunt datorita afectarii sistemului nervos periferic. Cele mai frecvente afectiuni sunt:

• vertijul paroxistic pozitional benign
• nevrita vestibulara
• boala Meniere

Vertijul paroxistic pozitional benign –senzatie de vertij care apare la schimbarea pozitiei capului sau corpului (ridicarea din pat sau intoarcerea de pe o parte pe alta, lasarea capului pe spate). Uneori ameteala poate sa persiste cateva ore. Femeie sunt afectate mai des decat barbatii. Cele mai frecvente cause ale vertijului paroxistic pozitional benign sunt: virozele respiratorii, trumatismele cranio-cerebrale, jocurile pe calculator, stressul psihic. Apoximativ 20% din toate cazurile de vertij se dataoreaza vertijului paroxistic benign.

Nevrita vestibulara- este cauzata cel mai frecvent de infectii, boli vasculare, medicamente, intoxicatii .Debutul este brusc prin vertij puternic insotit de greturi si varsaturi. In majoritatea cazurilor aceste simptome dispar in 2-3 zile , uneori ramane iluzia miscarii o perioada mai indelungata.Recuperarea finala este in 2-3 saptamani . In cazurile cand simtomatologia persista mai mult de o luna, sau se repeta, este nescesar sa se ia in considerare o alta cauza a simptomelor.

Boala Meniere- se manifesta prin crize de vertij intens, spontan, voma, tensiune/ zgomote in ureche si scaderea auzului ( de obicei numai pe o parte). Criza poate dura de la cateva minute/ ore pana la cateva zile. Repetarea crizelor poate duce la pierderea auzului.Boala este mai des intalnita la femei cu varste cuprinse intre 30 si 50 ani.Nu se cunoaste cauza exacta , sunt implicate infectiile virale, tulburarile circulatorii, alergiile.

Vertijul central - apare de obicei in urmatoarele afectiuni ale sistemului nervos central: boli cerebro-vasculare (Atac Ischemic Tranzitor(AIT), Accident vascular cerebral( AVC), Tumori, Epilepsie, Scleroza multipla,Traumatisme cranio- cerebrale, Migrene.Vertijul central este rareori un simptom izolat. El apare ,de obicei insotit de alte semne si simptome neurologice. Auzul nu este de obicei afectat, tinitusul nu este frecvent.

In bolile cerebro-vasulare (AIT si AVC) se produce blocarea partiala respectiv totala a unei artere de catre un cheag de sange. Astfel, se produce o întrerupere a fluxului sanguin într-o anumită parte a creierului.Vertijul este cu debut brusc insotit gretuti, varsaturi, de durei de cap, vedere dubla, tulburarei de vorbire, amorteli/slabiciuni in brate sau picioare(de obicei pe o jumatate de corp), tulburari de coordonare a miscarilor, confuzie.

Tumorile cerebrale isi pot face simtita prezenta prin episoade de vertij, deseori insotite de o durere de cap care creste treptat in intensitate.Tumorile de unghi ponto-cerebelos se caracterizeaza prin vertij, zgomote in ureche si/sau hipoacuzie.

Migrena poate fi insotita de vertij (durerea de cap preceda de obicei crizele de vertij), greturi, varsaturi, fotofobie. De asemenea, un vertij poate duce la aparitia unei dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere sau de varsta medie, mai ales la femei.
Traumatismul cranio-cerebral poate provoca apariţia vertijului atat imediat cat si dupa o anumita perioada de timp.
Vertijul de alte cauze –diferite tipuri de medicamente si substante pot produce vertij (aminoglicozidele, anticonvulsivantele, antidepresivele, cocaina, alcoolul, salicilatii, sedativele). Alte cauze de vertij includ: anemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, tulburarile de conducere cardiace (fibrilatia atriala, blocuri de ram sau atrio-ventriculare), tulburarile endocrine, tulburari electrolitice, infectiile sistemice, teama de viitor sau conflictele interioare, afectiuni oculare.

Vertijul declanseaza o stare anxioasa foarte accentuata la majoritatea persoanelor. Anxietatea nu produce vertij. Totusi, daca se asociaza cu afectiuni ce declanseaza vertij, aceasta il poate exacerba. Persoanele ce sufera de anumite tulburari de anxietate precum atacurile de panica pot experimenta fenomene vertiginoase.Pana la 25% din pacienti au o componenta psihica in ameteala lor.

Daca suferiti din cand in cand de verij, trebuie sa cereti sfatul medicului specialist, deoarece cauzele acestui semn clinic sunt destul de numeroase. Stabilirea cauzei vertijului si alegerea tratamentului corespunzator pot necesita uneori examinari suplimentare in special cand este suspectat un verij de origine centrala (Ultasonografia, Tomogtafia Computerizata sau Rezonanta Magnetica Nucleara).Nu intotdeauna insa sunt necesare aceste teste complexe si cotistoare, deoarece diagnosticul poate fi pus uneori doar pe baza examenului clinic.

Vertijul afecteaza in mod negativ calitatea vietii, astfel devenind invalidant pentru pacient, care capata o anxietate ce-i perturba intrega activitate.

Tratamentul vertijului, urmareste in principal tratamentul cauzal, eliminarea simptomelor si permiterea pacientului sa-si rea viata normala.