O zonă relativ neglijată, sprâncenele pot accentua senzația de „look” îmbătrânit prin aspectul căzut, mai ales în treimea laterală cu marcarea excesivă a ptozei pleoapelor superioare. În mod normal sprâncenele sunt localizate deasupra marginii orbitare superioare, dar cu trecerea timpului pot migra inferior, asfel că neglijarea acestui aspect poate influența negativ o altă intervenție cu scop cosmetic: blefaroplastia.
Se cunosc mai multe tehnici de ascensionare a sprâncenelor, adaptate la particularitățile pacienților:
-pexia internă a sprâncenelor care este efectuată în asociere cu blefaroplastia superioară. Are ca indicații ptoza medie, laterală și nu determină decât o ascensionare limitată.
-liftingul direct al sprâncenelor presupune excizia unei porțiuni de tegument situat chiar deasupra sprâncenei. Este utilizat mai ales în cazul bărbaților, ce pot camufla mai ușor cicatricile.
-liftingul frontal coronar ce produce efectul cel mai dramatic asupra ridurilor etajului facial superior, dar prezintă dezavantajul că alterează poziția inserției scalpului și că este percepută ca o „chirurgie extesivă”.
Preoperator, se iau aceleași precauții ca la alte intervenții efectuate în această zonă. Intervenția durează în medie 30-40 minute, putându-se prelungi dacă este asociată cu alte proceduri, iar anestezia utilizată poate fi cea locală, analgezia intravenoasă sau generală în funcție de particularitatea pacientului.
Dintre efectele adverse și complicații sunt de amintit:
- tulburările de sensibilitate, ce durează o perioadă între 8-10 săptămâni,
-formarea de hematoame, echimoze, tumefacția pleoapelor superioare,
-pierderea temporară a părului din sprâncene,
-supracorecția sprâncenelor, asimetria lor.
ALTERNATIVA NEINVAZIVĂ: INJECTAREA CU TOXINĂ BOTULINICĂ ARE UN EFECT MEDIU DE ASCENSIONARE A SPRÂNCENEI MAI ALES ÎN TREIMEA LATERALĂ A SA .
