Cancerele cavităţii orale reprezintă un procent semnificativ (2-3%)din totalitatea tumorilor maligne umane. Numai în anul 2000 au fost raportate 615.000 de cazuri noi de cancere ale cavităţii orale în lume.
Care sunt factorii de risc pentru apariţia cancerului oral?
Factorii de risc pe care ar trebui să îi cunoască pacientul sunt fumatul, consumul excesiv de alcool, igiena orală deficitară, microtraumatismele determinate de dinÅ£i în malpoziÅ£ii, lucrări protetice incorect efectuate,obturaÅ£ii în excces sau ticuri care produc leziuni ale mucoasei jugale.
BărbaÅ£ii fumători prezintă un risc de 30 de ori mai mare decât nefumătorii de apariÅ£ie a unei tumori maligne în cavitatea orală. O cantitate mai mare de 1 L alcool nedistilat pe zi sau 250mL alcool distilat pe zi reprezintă un factor important de risc.
Deasemenea trebuie luate în consideraÅ£ie ÅŸi vârsta, având în vedere prevalenÅ£a cancerului oral la persoane peste 45 de ani, factorii nutriÅ£ionali, deficitul de vitamina A, complexul B sau Fe.
Pentru cancerul buzelor un factor important de risc îl constituie expunerea timp îndelungat la radiaÅ£iile solare, praf, vânt, intemperii, mai ales la populaÅ£ia blondă.
Leziunile cu potenţial de malignizare cum sunt fibroza submucoasă orală, leucoplazia,lichenul plan, eritroplazia sunt afecţiuni care trebuiesc monitorizate atent de către medicul stomatolog.
Care ar trebui să fie atitudinea pacientului atunci când sesizeză o modificare la nivelul mucoasei orale?
Chiar ÅŸi în absenÅ£a unei modificări pacientul ar trebui la fiecare 6 luni să se prezinte la medicul stomatolog pentru un control de rutină. Cu atât mai mult pacientii care prezintă factorii de risc mai sus amintiÅ£i. În cazul în care specialistul identifică o leziune a mucoasei orale, superficiale, se va încerca suprimarea oricărui factor iritativ local,ÅŸi prescrierea unui colutoriu pe bază de antibiotic ÅŸi antiinflamator aplicat timp de 14 zile. Chiar ÅŸi în cazul dispariÅ£iei leziunii pacientul este în continuare chemat o perioadă de timp la control. În cazul în care leziunea nu se remite se ridică suspiciunea unui carcinom al mucoasei orale ÅŸi pacientul este îndrumat spre un serviciu de chirurgie orală ÅŸi maxilo-facială.
Deasemenea, modificări cum sunt mobilitatea dentară la un grup limitat de dinÅ£i, fetiditatea, gingivoragia, epistaxisul,lipsa mobilităţii limbii, tulburările de deglutiÅ£ie, de vorbire,hipoesteziile pe anumite suprafeÅ£e osoase maxilare ,sau tumefierea ganglionilor cervicali sunt semne care trebuie să aducă de urgenţă pacientul în Ambulatorul de specialitate.
Care ar fi zonele de risc din cavitatea orală pe care ar trebui să le cunoască pacientul?
FrecvenÅ£a cea mai ridicată o au cancerele buzelor, ale limbii, planÅŸeului bucal, dar sunt în număr ridicat întâlnite ÅŸi tumori ale mucoasei jugale, regiunii palatine, sau ale fibromucoasei gingivale maxilare sau mandibulare.
Carcinomul limbii de exemplu debutează de cele mai multe ori în porÅ£iunea mobilă a limbii fie sub forma unei ulceraÅ£ii sau a unui nodul intratisular care apoi se exteriorizează. Din punct de vedere al localizării carcinoamele anterioare ale limbii au un prognostic mai bun în timp ce formele endofitice au un prognostic mai rezervat.
Este important să nu amânăm prezentarea la medic?
Fiecare zi este importantă atunci când este vorba despre cancer. Se cunoaÅŸte că factorii de prognostic cei mai importanÅ£i sunt mărimea tumorii, prezenÅ£a adenopatiei metastatice, deci cu cât pacientul se prezintă în stadii mai puÅ£in avansate la medical specialist cu atât are ÅŸanse mai mari să supravieÅ£uiască o perioadă mai mare de timp.
Mediul de provenienţă al pacientului este un factor care alături de calitatea relaÅ£iei medic-pacient, pregătirea medicului, facilităţile medicale locale influenÅ£ează rapiditatea stabilirii corecte a diagnosticului ceea ce influenÅ£ează supravieÅ£uirea. Prognosticul pacienÅ£ilor din mediul rural este în general mai rezervat decât al celor din mediul urban. Astfel, cancerele sunt adesea diagnosticate în stadii avansate ÅŸi prin schimburile demografice, ÅŸi evoluÅ£ia spre o populaÅ£ie bătrînâ, expusă complicaÅ£iilor. Necesităţile de lucru sezoniere duc la amânarea prezentării la medic ÅŸi nerespectarea programărilor. DiferenÅ£a de mortalitate prin cancerul oral se măreÅŸte în mediul rural cu 2-3% la fiecare 5 ani. Cercetătorii au concluzionat că înbunătăţirea supravieÅ£uirii bolnavilor de cancer din mediul rural se face prin implicarea medicilor stomatologi din mediul rural în cursuri postuniversitare informaÅ£ionale cu caracter oncologic, descentralizarea serviciilor medicale ÅŸi coordonarea atentă a programărilor pacienÅ£ilor, sceeningul populaÅ£iei cu risc crescut, măsuri de educare medicală a tinerilor.
Deasemenea este foarte importantă dispensarizarea acestor bolnavi, la fiecare 6 luni în primii 2 ani de la aplicarea tratamentului ÅŸi anual în următorii 3 ani în clinica de chirurgie O.M.F.Prognosticul se înbunătăţeÅŸte semnificativ după 5 ani de la aplicarea tratamentului.
Ce exista pentru bolnavii de cancer dincolo de solutiile medicinei?
Cu toata modernizarea tehnicii medicale odata aparut cancerul modifica viata pacientului Industrializarea actului medical ajunge la limita atunci cand pacientul este privit ca avand doar o problema organica. Fiecare bolnav este o personalitate distrincta care reactioneaza in functie de particularitatile native sau dobandite. Psihologia a teoretizat in acest sens un management al durerii dar nici acesta nu e aplicabil mereu pentru ca la realitatea organica nu se adauga decat inca o premisa:acea a sufletului. Dar dincolo de acestea cand durerea intrece limitele exista inca o solutie: spiritul. Prin care cancerul si orice alta boala trece dincolo de realitatea durerii sau a imposibilului. Caci acolo este Dumnezeu cel care poarta de grija, mangaie si vindeca oricand si pe orsicine atunci cand I se cere...Deci indrazniti exista scapare din ghearele cancerului!
