Epilepsie

Este un sindrom de suferinta cerebrala care se manifesta prin criza epileptica. La geneza stau doi factori: predispozitia convulsivanta si existenta unei leziuni cerebrale anatomice sau biochimice. Se intalnesc 4-10 cazuri la 1000 de locuitori. Varsta de aparitie este in copilarie. Epilepsia este o boala meuropsihica cronica in care apar disfunctii paroxistice ale creierului. Aceste disfunctii apar ca urmare a descarcarilor excesive ale neuronilor cerebrali, de cauze diverse (epilepsie primara, epilepsie secundara). Manifestarea clinica majora este criza epileptica, ce cunoaste o mare varietate de forme. Cauzele - Epilepsie
- pot fi: 1. Perinatale: a) Infectii materne (rubeola, toxoplasmoza), intoxicatii, tulburari metabolice (diabet), traumatisme materne, incercari de avort, icter nuclear prin incompatibilitate de Rh etc. b) Factori natali: traumatisme obstetricale - aplicari de forceps cu contuzii, hematoame, expulzii brutale, travaliu prelungit cu anoxii cerebrale fetale, strangulare prin cordon ombilical etc. c) Factori postnatali imediati: infectii meningo-cerebrale, malformatii cranio-cerebrale. 2. Traumatisme cranio-cerebrale in 15-20% din cazuri. Crizele precoce apar dupa impact (minute sau saptamani), iar cele tardive apar la 6 luni - 3 ani de la traumatism. 3. Tumorile cerebrale: 7-12% din cazuri, prin accidente vasculare cerebrale apar dupa 40-50 de ani. 4. Neuroinfectii si parazitoze cerebrale sau boli degenerative. Manifestari clinice - Epilepsie
- Procesul epileptic este un defect tranzitoriu de control al descarcarilor neuronale. Au loc pierderi de constienta, convulsii, uneori manifestari senzoriale: halucinatii vizuale, auditive, vestibulare, manifestari vegetative (cefalee, tahicardie), manifestari psihice emotionale care anunta criza. Accesul convulsiv instalat prin pierdere de cunostinta si cadere, este insotit de contractura intensa ce debuteaza prin strigat cauzat de spasme ale muschilor respiratori si glotici, apoi ridicarea membrelor superioare, intinderea corpului, cu capul pe spate sau lateral, cianoza, tahicardie, hipersalivatie. Contracturi abdominale cu evacuare de urina si materii fecale. Faza aceasta dureaza 10-30 secunde. Contractiile bruste, sincrone scad iar dupa 40-80 secunde. Apare respiratia prin inspiratii zgomotoase, profunde. in timpul accesului reflexele sunt abolite. Dupa faza postcritica, de coma, bolnavul trece in somn linistit. Se trezeste uneori cu stare confuza, dureri de cap, depresie, alteori halucinatii, violenta. Se va face electroencefalograma care va arata anomalii cu unde lente si varfuri de amplitudine. Medicul poate face stimularea cerebelului cu electrozi. Unii medici au vindecat epilepsia prin bioterapie. Tipuri - Epilepsie
- Clasificarile epilepsiei se bazeaza pe date pur descriptive si, ca urmare, nu pot fi considerate standardizate. In descrierea diferitelor tipuri de epilepsie se iau in considerare: 1. manifestarile clinice ale crizei (motorie, senzoriala, reflexa, psihica sau vegetativa) 2. substratul patologic (ereditare, inflamatorie, degenerativa, post-traumatica, neoplazica, criptogenetica) 3. localizarea leziunii epileptogene (rolandica, temporala, la nivelul regiunilor diencefalice) 4. momentul producerii crizei (nocturna, diurna, menstruala, etc.). Epilepsie generalizata - Epilepsie
- Aceste activari bruste ale celulelor cortexului cerebral sunt reprezentate, in principal, de forma majora (grand mal) si cea minora (petit mal). - Forma majora se caracterizeaza printr-o pierdere totala a starii de constienta si prin convulsii durand intre cinci si zece minute Dupa un debut foarte brusc, semnalat printr-un strigat, apoi printr-o cadere adesea traumatizanta, criza se desfasoara in trei faze: faza tonica, marcata printr-o contractie intensa a intregului corp si adesea prin muscarea limbii; faza clonica, corespunzand convulsiilor, secuselor bruste si generalizate; faza rezolutiva, caracterizata printr-o respiratie zgomotoasa, uneori cu pierderea urinei. Bolnavul nu-si aminteste nimic din timpul crizei atunci cand aceasta s-a incheiat. - Forma minora, cea mai frecventa, numita absenta, debuteaza, in general, la varste cuprinse intre 4 si 6 ani si dispare la pubertate. Tanarul bolnav isi pierde brusc starea de constienta pe durata catorva secunde, nu se misca, nu raspunde la intrebari, iar privirea ii devine fixa. Nu are loc o cadere, iar criza poate trece total neobservata. - Alte epilepsii generalizate se intalnesc in encefalopatiile epileptice ale copilului mic, boli in care o epilepsie este asociata cu o intarziere mintala.

Epilepsie partiala - Epilepsie
- Aceste activari brutale ale celulelor unei regiuni a cortexului cerebral se numesc simple daca nu au loc tulburari de eunostinta: ele cuprind atunci manifestari motorii (convulsii limitate la o regiune, de exemplu bratul), senzitive (furnicaturi), senzoriale (halucinatii). Epilepsiile complexe, traducandu-se printr-o alterare a constientei se manifesta printr-o activitate psihomotorie care poate fi simpla (miscari de masticatie, bataie din picior) sau mai complexa (fuga), si de care subiectul nu-si da seama; de asemenea, se pot observa sindroame psihice (senzatie neplacuta si intensa de bizarerie, de deja-vazut, de deja-trait).

Diagnostic si tratament - Epilepsie
- Diagnosticarea epilepsiei face apel la electroencefalografie. Scanografia cerebrala si imageria prin rezonanta magnetica (I.R.M.) permit uneori sa se depisteze cauza bolii. Tratamentul unei crize de grand mal consta mai intai in masuri de protectie (alungirea bolnavului in pozitia laterala de securitate, punerea unei canule) si daca este necesar o injectie intramusculara cu benzodiazepina Tratamentul de fond consta in luarea de medicamente antiepileptice pentru evitarea recidivarii crizelor. Epilepsiile secundare nu dispar intotdeauna cu tratarea cauzei lor. Prognostic - Epilepsie
- Este dificil sa se stabileasca un prognostic general pentru epilepsie, acesta depinzand de existenta sau nu a unei cauze (in particular, tumora cerebrala la adult), de frecventa crizelor si de tipul lor. Totusi, majoritatea epilcpticilor sufera de o boala bine controlata prin antiepileptice si pot duce o viata practic normala. Aceasta calitate a vietii este obtinuta cu pretul urmarii regulate a tratamentului, care uneori trebuie sa fie facut toata viata. Speranta de viata nu este nicicum micsorata de catre aceasta boala. Epilepsia are totusi rasunet asupra vietii private si profesionale a pacientilor. Ei trebuie, in fapt, sa respecte o anumita igiena a vietii: ore de somn suficiente si regulate, evitarea consumului regulat de bauturi alcoolice. Doar pacientii care au o epilepsie fotosensibila (care survine in timpul unei stimulari luminoase intermitente) trebuie sa-si ia precautii cand privesc la televizor, cand lucreaza pe ordinator sau cand practica jocuri video: camera suficient de bine luminata, respectarea unei distante suficiente intre ecran si pacient. In toate cazurile trebuie excluse activitatile sportive in care o criza poate pune in pericol viata subiectului: plonjare submarina, alpinism, sporturi aeriene. Scaldatul in apa de mica adancime poate fi autorizat daea e vorba de crize bine controlate, cu conditia ca pacientul sa fie insotit. In plus, unele profesii nu sunt recomandate sau sunt interzise: sofer pe vehicul greu sau de vehicul de transport in comun, personal navigant al companiilor aeriene, profesiuni in care lucrul la inaltime este frecvent etc. In sfarsit, copilul epileptic are adesea dificultati scolare, ale caror cauze sunt multiple: tulburari de atentie legate de tratament, absenteism din cauza crizelor, tulburari de caracter.