CAUTA TERMENI DE SPECIALITATE:

Webmagnat

<< Inapoi la lista de dictionar-medical

Infectie cu neisseria gonorrhoeae


Infectia cu Neisseria gonorrhoeae este o boala contagioasa produsa de gonococ. Se caracterizeaza prin inflamatia cailor genito-urinare, cu scurgere purulenta si dureri la mictiune. De obicei se transmite prin contact sexual. Neisseria gonorrheae este un gonococ Gram negativ. Infectia cu Neisseria gonorrhoeae este cea mai veche dintre bolile veneriene cunoscute si se transmite prin raporturi sexuale genitale si bucale, ca si de la mama la copil in timpul nasterii. Ea este foarte raspandita, insa frecventa ei ramane un lucru dificil de stabilit. Simptome si evolutie - Infectie cu neisseria gonorrhoeae
- La barbat. Uretrita (inflamatia uretrei) este cea mai frecventa dintre manifestari. Ea apare Intr-un interval de la 4 la 20 zile dupa contactul infectant, sub forma unei scurgeri uretrale galbui, abundente, care pateaza lenjeria si este insotita de arsuri la mictiune. In absenta tratamentului, pot aparea inflamatii locale (prostatita, cistita sau orhiepididimita) si uretrita poate evolua spre o forma subacuta sau cronica al carui risc major este o ingustare a uretrei, sursa a unor dificultati suplimentare la mictiune. - La femeie, simptomele sunt adesea mascate, infectia cu Neisseria gonorrhoeae declarandu-se sub forma de leucoree (pierderi albe) si de inflamatii locale (cervicita, bartholinita, cistita). Infectia poate ajunge la ovare si trompe, chiar poate provoca o pelviperitonita (peritonita limitata la bazin), si poate fi cauza unei ulterioare sterilitati. - La fetita, care poate contracta boala prin folosirea, de exemplu, a unui prosop contaminat de un alt utilizator, gonoreea se manifesta adesea printr-o inflamatie a vulvei si a vaginului. - La noul-nascut, transmiterea se face in momentul nasterii si se traduce printr-o oftalmie gonococica. Diagnostic - Infectie cu neisseria gonorrhoeae
- Diagnosticarea este uneori dificila din cauza localizarilor atipice: stomatita si faringita (dupa raport orogenital), anorectita, endocardita sau meningita consecutiva unei atingeri a faringelui. Diagnosticul trebuie sa fie confirmat printr-un examen de laborator, direct (frotiu) sau dupa cultura, realizate pornind de la prelevatul local. Tratament - Infectie cu neisseria gonorrhoeae
- Infectia cu Neisseria gonorrhoeae este tratata eficace printr-un antibiotic (penicilina sau alt antibiotic, daca gonococul responsabil de infectie este rezistent la penicilina). Tratamentul trebuie sa fie precoce, iar subiectul trebuie sa se abtina de la orice raporturi sexuale in perioada tratamentului, partenerii sexuali fiind tratati preventiv, chiar daca nu prezinta vreun semn al bolii.

Sinonime - Infectie cu neisseria gonorrhoeae
: gonoree, blenoragie, sculament (popular), gonococie.

Infectia cu Neisseria gonorrhoeae este o boala contagioasa produsa de gonococ. Se caracterizeaza prin inflamatia cailor genito-urinare, cu scurgere purulenta si dureri la mictiune. De obicei se transmite prin contact sexual. Neisseria gonorrheae este un gonococ Gram negativ. Infectia cu Neisseria gonorrhoeae este cea mai veche dintre bolile veneriene cunoscute si se transmite prin raporturi sexuale genitale si bucale, ca si de la mama la copil in timpul nasterii. Ea este foarte raspandita, insa frecventa ei ramane un lucru dificil de stabilit. Simptome si evolutie
- La barbat. Uretrita (inflamatia uretrei) este cea mai frecventa dintre manifestari. Ea apare Intr-un interval de la 4 la 20 zile dupa contactul infectant, sub forma unei scurgeri uretrale galbui, abundente, care pateaza lenjeria si este insotita de arsuri la mictiune. In absenta tratamentului, pot aparea inflamatii locale (prostatita, cistita sau orhiepididimita) si uretrita poate evolua spre o forma subacuta sau cronica al carui risc major este o ingustare a uretrei, sursa a unor dificultati suplimentare la mictiune. - La femeie, simptomele sunt adesea mascate, infectia cu Neisseria gonorrhoeae declarandu-se sub forma de leucoree (pierderi albe) si de inflamatii locale (cervicita, bartholinita, cistita). Infectia poate ajunge la ovare si trompe, chiar poate provoca o pelviperitonita (peritonita limitata la bazin), si poate fi cauza unei ulterioare sterilitati. - La fetita, care poate contracta boala prin folosirea, de exemplu, a unui prosop contaminat de un alt utilizator, gonoreea se manifesta adesea printr-o inflamatie a vulvei si a vaginului. - La noul-nascut, transmiterea se face in momentul nasterii si se traduce printr-o oftalmie gonococica. Diagnostic
- Diagnosticarea este uneori dificila din cauza localizarilor atipice: stomatita si faringita (dupa raport orogenital), anorectita, endocardita sau meningita consecutiva unei atingeri a faringelui. Diagnosticul trebuie sa fie confirmat printr-un examen de laborator, direct (frotiu) sau dupa cultura, realizate pornind de la prelevatul local. Tratament
- Infectia cu Neisseria gonorrhoeae este tratata eficace printr-un antibiotic (penicilina sau alt antibiotic, daca gonococul responsabil de infectie este rezistent la penicilina). Tratamentul trebuie sa fie precoce, iar subiectul trebuie sa se abtina de la orice raporturi sexuale in perioada tratamentului, partenerii sexuali fiind tratati preventiv, chiar daca nu prezinta vreun semn al bolii.

Sinonime
: gonoree, blenoragie, sculament (popular), gonococie.
<< Inapoi la lista de dictionar-medical