CAUTA TERMENI DE SPECIALITATE:

Webmagnat

<< Inapoi la lista de dictionar-medical

Stres


Stare reactionala a organismului supus unei actiuni bruste (din engleza, Stress, efort intens). Cauze - - Stres
Sursele de agresiune care constituie factori de stres sunt nenumarate: traumatism, soc emotional, operatie chirurgicala, intoxicatie, frig si, in general, constrangerile vietii zilnice (zgomot, apeluri telefonice multiple, transportul urban etc.). Agresiunea declanseaza la nivel cerebral (hipofiza) o "reactie de alarma", care stimuleaza secretia de corticotrofina (ACTH) si deci de hormoni suprarenalieni (cortizol) care modifica echilibrul psihofiziologic al subiectului si antreneaza indeosebi o tahicardie, o hiperventilatie respiratorie si o vasoconstrictie arteriala. Atunci cand stresul ramane minor, el joaca un rol pozitiv ameliorand capacitatile de adaptare la presiune; nu acelasi lucru se intampla atunci cand agresiunea este foarte intensa ori cand ea se prelungeste. Tulburari legate de stres - - Stres
Stresul pune in joc factori neurovegetativi, endocrini sau tisulari. Ei provoaca simptome a caror localizare variaza de la individ la individ. Cel mai cunoscut simptom este ulcerul gastric: un stimul repetat antreneaza contratia retelei arteriale care iriga mucoasa stomacului. Daca stresul persista, survine o ischemie (insuficienta circulatorie care cauzeaza o alterare sau o necroza a tesuturilor), responsabila de hemoragii sau de perforatii ale peretelui gastric. Printre alte boli legate de stres figureza afectiunile cardiovasculare (angor, infarct miocardic, hipertensiune arteriala), digestive (tulburari de tranzit, colite, ulcere), dermatologice (eczema, alopecie sau caderea parului), endocrine (risc de decompensare grava a unei insuficiente suprarenaliene cronice), ginecologice (tulburari ale ovulatiei si/sau ale fluxului menstrual). Stresul mai poate fi si sursa durerilor si indispozitiilor de origine neurovegetativa (palpitatii, stare scurta de indispozitie fara pierderea constientei, sincopa), stari de oboseala rebela, de depresie, de insomnie, de anorexie, chiar de confuzie mintala. Tratament - - Stres
Inainte de toate, tratamentul este preventiv si consta in dobandirea unei mai bune rezistente la stres; ceea ce trebuie examinat si modificat este modul global de viata al pacientului. Se poate recurge la relaxare, la sport, la yoga, la acupunctura. In caz de boala a carei cauza o constituie stresul sau un factor de risc, tratamentul consta in tratarea bolii si in lupta impotriva stresului.

Stare reactionala a organismului supus unei actiuni bruste (din engleza, Stress, efort intens). Cauze -
Sursele de agresiune care constituie factori de stres sunt nenumarate: traumatism, soc emotional, operatie chirurgicala, intoxicatie, frig si, in general, constrangerile vietii zilnice (zgomot, apeluri telefonice multiple, transportul urban etc.). Agresiunea declanseaza la nivel cerebral (hipofiza) o "reactie de alarma", care stimuleaza secretia de corticotrofina (ACTH) si deci de hormoni suprarenalieni (cortizol) care modifica echilibrul psihofiziologic al subiectului si antreneaza indeosebi o tahicardie, o hiperventilatie respiratorie si o vasoconstrictie arteriala. Atunci cand stresul ramane minor, el joaca un rol pozitiv ameliorand capacitatile de adaptare la presiune; nu acelasi lucru se intampla atunci cand agresiunea este foarte intensa ori cand ea se prelungeste. Tulburari legate de stres -
Stresul pune in joc factori neurovegetativi, endocrini sau tisulari. Ei provoaca simptome a caror localizare variaza de la individ la individ. Cel mai cunoscut simptom este ulcerul gastric: un stimul repetat antreneaza contratia retelei arteriale care iriga mucoasa stomacului. Daca stresul persista, survine o ischemie (insuficienta circulatorie care cauzeaza o alterare sau o necroza a tesuturilor), responsabila de hemoragii sau de perforatii ale peretelui gastric. Printre alte boli legate de stres figureza afectiunile cardiovasculare (angor, infarct miocardic, hipertensiune arteriala), digestive (tulburari de tranzit, colite, ulcere), dermatologice (eczema, alopecie sau caderea parului), endocrine (risc de decompensare grava a unei insuficiente suprarenaliene cronice), ginecologice (tulburari ale ovulatiei si/sau ale fluxului menstrual). Stresul mai poate fi si sursa durerilor si indispozitiilor de origine neurovegetativa (palpitatii, stare scurta de indispozitie fara pierderea constientei, sincopa), stari de oboseala rebela, de depresie, de insomnie, de anorexie, chiar de confuzie mintala. Tratament -
Inainte de toate, tratamentul este preventiv si consta in dobandirea unei mai bune rezistente la stres; ceea ce trebuie examinat si modificat este modul global de viata al pacientului. Se poate recurge la relaxare, la sport, la yoga, la acupunctura. In caz de boala a carei cauza o constituie stresul sau un factor de risc, tratamentul consta in tratarea bolii si in lupta impotriva stresului.
<< Inapoi la lista de dictionar-medical