Febra eruptiva a primei copilarii legata de virusul HHV6 (virus herpetic uman de tip 6). Simptome si semne - Exantemul subit se manifesta printr-o febra brusca ajungand repede la 39-40 grade C si mentinandu-se in platou timp de aproximativ trei zile; ea poate fi complicata cu o criza convulsiva febrila, in general benigna. Eruptia survine in cea de a treia sau cea de a patra zi; ea este precedata sau este insotit...

Febra eruptiva a primei copilarii legata de virusul HHV6 (virus herpetic uman de tip 6). Simptome si semne - Exantemul subit se manifesta printr-o febra brusca ajungand repede la 39-40 grade C si mentinandu-se in platou timp de aproximativ trei zile; ea poate fi complicata cu o criza convulsiva febrila, in general benigna. Eruptia survine in cea de a treia sau cea de a patra zi; ea este precedata sau este insotit...

Febra eruptiva a primei copilarii legata de virusul HHV6 (virus herpetic uman de tip 6). Simptome si semne - Exantemul subit se manifesta printr-o febra brusca ajungand repede la 39-40 grade C si mentinandu-se in platou timp de aproximativ trei zile; ea poate fi complicata cu o criza convulsiva febrila, in general benigna. Eruptia survine in cea de a treia sau cea de a patra zi; ea este precedata sau este insotit...

Hiperplazie de elemente gliale cu celule mobilizate avand nuclei rotunzi, aparand in jurul celulelor nervoase din ganglionii simpatici sau din creier, ca urmare a unor leziuni inflamatorii si procese distrofice consecutive ale neuronilor.

Hiperplazie de elemente gliale cu celule mobilizate avand nuclei rotunzi, aparand in jurul celulelor nervoase din ganglionii simpatici sau din creier, ca urmare a unor leziuni inflamatorii si procese distrofice consecutive ale neuronilor.

Hiperplazie de elemente gliale cu celule mobilizate avand nuclei rotunzi, aparand in jurul celulelor nervoase din ganglionii simpatici sau din creier, ca urmare a unor leziuni inflamatorii si procese distrofice consecutive ale neuronilor.

Saturatie.

Saturatie.

Saturatie.

Boala profesionala, mai rar accidentala, prin intoxicatia cronica cu plumb, caracterizata prin gingivita, colici, anemie, cu aparitia de hematii cu granulatii bazofile in sange. Plumbul inhiba sinteza hemului, blocand enzimele care catalizeaza trecerea de la coproporfirina la protoporfirina. Prin acest mecanism, intoxicatia cu plumb realizeaza anemia hipocroma hipersideremica, numita acrestica.

Boala profesionala, mai rar accidentala, prin intoxicatia cronica cu plumb, caracterizata prin gingivita, colici, anemie, cu aparitia de hematii cu granulatii bazofile in sange. Plumbul inhiba sinteza hemului, blocand enzimele care catalizeaza trecerea de la coproporfirina la protoporfirina. Prin acest mecanism, intoxicatia cu plumb realizeaza anemia hipocroma hipersideremica, numita acrestica.

Boala profesionala, mai rar accidentala, prin intoxicatia cronica cu plumb, caracterizata prin gingivita, colici, anemie, cu aparitia de hematii cu granulatii bazofile in sange. Plumbul inhiba sinteza hemului, blocand enzimele care catalizeaza trecerea de la coproporfirina la protoporfirina. Prin acest mecanism, intoxicatia cu plumb realizeaza anemia hipocroma hipersideremica, numita acrestica.

Afectiune cutanata provocata de parazitii din ordinul acarienilor, sarcoptii (Sarcoptes scabiei). Scabia survine in epidemii ciclice, separate prin perioade de 30 pana la 40 ani. Dupa tipul de transmisie, se deosebeste scabia zisa umana, caracterizata printr-o contaminare pornind de la o alta persoana, de scabia zisa ne-umana, caracterizata printr-o contaminare plecand de la un animal sau de la o planta. Sinonime: ...

Afectiune cutanata provocata de parazitii din ordinul acarienilor, sarcoptii (Sarcoptes scabiei). Scabia survine in epidemii ciclice, separate prin perioade de 30 pana la 40 ani. Dupa tipul de transmisie, se deosebeste scabia zisa umana, caracterizata printr-o contaminare pornind de la o alta persoana, de scabia zisa ne-umana, caracterizata printr-o contaminare plecand de la un animal sau de la o planta. Sinonime: ...

Afectiune cutanata provocata de parazitii din ordinul acarienilor, sarcoptii (Sarcoptes scabiei). Scabia survine in epidemii ciclice, separate prin perioade de 30 pana la 40 ani. Dupa tipul de transmisie, se deosebeste scabia zisa umana, caracterizata printr-o contaminare pornind de la o alta persoana, de scabia zisa ne-umana, caracterizata printr-o contaminare plecand de la un animal sau de la o planta. Sinonime: ...

In aceasta afectiune cutanata, femela sarcoptului sapa un tunel in grosimea epidermului si depune aici oua. Acestea dau nastere unor larve, care devin adulte si se reproduc pe piele. Contaminarea se face prin contact fizic direct (raport sexual) sau prin intermediul obiectelor contaminate (cearceaf, pled, plapuma). Simptome si semne - Scabia umana se manifesta mai intai prin mancarimi, foarte caracteristicc daca a...

In aceasta afectiune cutanata, femela sarcoptului sapa un tunel in grosimea epidermului si depune aici oua. Acestea dau nastere unor larve, care devin adulte si se reproduc pe piele. Contaminarea se face prin contact fizic direct (raport sexual) sau prin intermediul obiectelor contaminate (cearceaf, pled, plapuma). Simptome si semne - Scabia umana se manifesta mai intai prin mancarimi, foarte caracteristicc daca a...

In aceasta afectiune cutanata, femela sarcoptului sapa un tunel in grosimea epidermului si depune aici oua. Acestea dau nastere unor larve, care devin adulte si se reproduc pe piele. Contaminarea se face prin contact fizic direct (raport sexual) sau prin intermediul obiectelor contaminate (cearceaf, pled, plapuma). Simptome si semne - Scabia umana se manifesta mai intai prin mancarimi, foarte caracteristicc daca a...

Afectiune cutanata provocata de parazitii din ordinul acarienilor, sarcoptii (Sarcoptes scabiei). Scabia survine in epidemii ciclice, separate prin perioade de 30 pana la 40 ani. Dupa tipul de transmisie, se deosebeste scabia zisa umana, caracterizata printr-o contaminare pornind de la o alta persoana, de scabia zisa ne-umana, caracterizata printr-o contaminare plecand de la un animal sau de la o planta. Sinonime: ...

Afectiune cutanata provocata de parazitii din ordinul acarienilor, sarcoptii (Sarcoptes scabiei). Scabia survine in epidemii ciclice, separate prin perioade de 30 pana la 40 ani. Dupa tipul de transmisie, se deosebeste scabia zisa umana, caracterizata printr-o contaminare pornind de la o alta persoana, de scabia zisa ne-umana, caracterizata printr-o contaminare plecand de la un animal sau de la o planta. Sinonime: ...

Afectiune cutanata provocata de parazitii din ordinul acarienilor, sarcoptii (Sarcoptes scabiei). Scabia survine in epidemii ciclice, separate prin perioade de 30 pana la 40 ani. Dupa tipul de transmisie, se deosebeste scabia zisa umana, caracterizata printr-o contaminare pornind de la o alta persoana, de scabia zisa ne-umana, caracterizata printr-o contaminare plecand de la un animal sau de la o planta. Sinonime: ...

Acestea constituie un ansamblu de afectiuni cutanate cauzate de diferitii acarieni prezenti pe animale (pisici, caini, pasari) sau pe vegetale (arbusti, grau). Ele se manifesta prin mancarimi trecatoare, fara santurile caracteristice. Disparitia sursei de contaminare duce la vindecare.

Acestea constituie un ansamblu de afectiuni cutanate cauzate de diferitii acarieni prezenti pe animale (pisici, caini, pasari) sau pe vegetale (arbusti, grau). Ele se manifesta prin mancarimi trecatoare, fara santurile caracteristice. Disparitia sursei de contaminare duce la vindecare.

Acestea constituie un ansamblu de afectiuni cutanate cauzate de diferitii acarieni prezenti pe animale (pisici, caini, pasari) sau pe vegetale (arbusti, grau). Ele se manifesta prin mancarimi trecatoare, fara santurile caracteristice. Disparitia sursei de contaminare duce la vindecare.

Os care constituie partea supero-externa a carpului (scheletul incheieturii mainii), care se articuleaza cu antebratul. Traumatologie - Fractura scafoidului carpian este destul de frecventa si survine, in general, in cursul unei caderi pe palma. Ea antreneaza o durere a marginii externe a incheieturii mainii precum si a marginii policelui cand este comprimat. Tratamentul unei fracturi a scafoidului carpian consta ...

Os care constituie partea supero-externa a carpului (scheletul incheieturii mainii), care se articuleaza cu antebratul. Traumatologie - Fractura scafoidului carpian este destul de frecventa si survine, in general, in cursul unei caderi pe palma. Ea antreneaza o durere a marginii externe a incheieturii mainii precum si a marginii policelui cand este comprimat. Tratamentul unei fracturi a scafoidului carpian consta ...

Os care constituie partea supero-externa a carpului (scheletul incheieturii mainii), care se articuleaza cu antebratul. Traumatologie - Fractura scafoidului carpian este destul de frecventa si survine, in general, in cursul unei caderi pe palma. Ea antreneaza o durere a marginii externe a incheieturii mainii precum si a marginii policelui cand este comprimat. Tratamentul unei fracturi a scafoidului carpian consta ...

Os care constituie partea interna a tarsului (schelet al partii posterioare a piciorului), care se articuleaza cu astragalul. Traumatologie - Fractura scafoidului tarsian, putin frecventa, este tratata ortopedic (gips) sau, in caz de deplasare osoasa importanta, pe cale chirurgicala (imobilizare cu ajutorul unui dispozitiv mecanic - brose, suruburi etc.), chiar prin blocarea articulatiei intre scafoid si astragal,...

Os care constituie partea interna a tarsului (schelet al partii posterioare a piciorului), care se articuleaza cu astragalul. Traumatologie - Fractura scafoidului tarsian, putin frecventa, este tratata ortopedic (gips) sau, in caz de deplasare osoasa importanta, pe cale chirurgicala (imobilizare cu ajutorul unui dispozitiv mecanic - brose, suruburi etc.), chiar prin blocarea articulatiei intre scafoid si astragal,...

Os care constituie partea interna a tarsului (schelet al partii posterioare a piciorului), care se articuleaza cu astragalul. Traumatologie - Fractura scafoidului tarsian, putin frecventa, este tratata ortopedic (gips) sau, in caz de deplasare osoasa importanta, pe cale chirurgicala (imobilizare cu ajutorul unui dispozitiv mecanic - brose, suruburi etc.), chiar prin blocarea articulatiei intre scafoid si astragal,...