Boala care afecteaza fetusul (copilul in timpul ultimelor 7 luni de viata uterina). Fetopatiile cauzate de unele atingeri virale, bacteriene sau parazitare produc infectii masive ale organelor deja formate. Principalii agenti infectiosi responsabili de fetopatii grave, cu sechele, sunt virusul rubeolei, citomegalovirusul, treponema (sifilis) si toxoplasma. - Rubeola provoaca o intarzire a cresterii intrauterine cu o...

Boala care afecteaza fetusul (copilul in timpul ultimelor 7 luni de viata uterina). Fetopatiile cauzate de unele atingeri virale, bacteriene sau parazitare produc infectii masive ale organelor deja formate. Principalii agenti infectiosi responsabili de fetopatii grave, cu sechele, sunt virusul rubeolei, citomegalovirusul, treponema (sifilis) si toxoplasma. - Rubeola provoaca o intarzire a cresterii intrauterine cu o...

Boala care afecteaza fetusul (copilul in timpul ultimelor 7 luni de viata uterina). Fetopatiile cauzate de unele atingeri virale, bacteriene sau parazitare produc infectii masive ale organelor deja formate. Principalii agenti infectiosi responsabili de fetopatii grave, cu sechele, sunt virusul rubeolei, citomegalovirusul, treponema (sifilis) si toxoplasma. - Rubeola provoaca o intarzire a cresterii intrauterine cu o...

Examen destinat examinarii fetusului in uterul matern cu ajutorul unui fibroscop (tub dotat cu un sistem optic). Fetoscopia poate fi practicata din a 19-a saptamana de sarcina pana la sfarsitul acesteia. Progresele ecografiei au redus indicatiile fetoscopiei. Indicatii - Indicatia principala a unei fetoscopii este cautarea anomaliilor ereditare ale extremitatilor sau ale pielii, atunci cand au existat deja unele c...

Examen destinat examinarii fetusului in uterul matern cu ajutorul unui fibroscop (tub dotat cu un sistem optic). Fetoscopia poate fi practicata din a 19-a saptamana de sarcina pana la sfarsitul acesteia. Progresele ecografiei au redus indicatiile fetoscopiei. Indicatii - Indicatia principala a unei fetoscopii este cautarea anomaliilor ereditare ale extremitatilor sau ale pielii, atunci cand au existat deja unele c...

Examen destinat examinarii fetusului in uterul matern cu ajutorul unui fibroscop (tub dotat cu un sistem optic). Fetoscopia poate fi practicata din a 19-a saptamana de sarcina pana la sfarsitul acesteia. Progresele ecografiei au redus indicatiile fetoscopiei. Indicatii - Indicatia principala a unei fetoscopii este cautarea anomaliilor ereditare ale extremitatilor sau ale pielii, atunci cand au existat deja unele c...

Fiinta umana incepand de la sfarsitul celei de a 2-a luni de sarcina si pana la sfarsitul acesteia. Stadiul de fat urmeaza celui de embrion: sistemele si organele sunt deja formate; perioada fetala este marcata mai ales prin maturare si crestere. Cresterea fetala - Evolutia fetusului de la luna a 3-a pana la nastere: - Luna a treia (a 9-a pana la a 13-a saptamana). Legat de placenta prin cordonul ombilical, fet...

Fiinta umana incepand de la sfarsitul celei de a 2-a luni de sarcina si pana la sfarsitul acesteia. Stadiul de fat urmeaza celui de embrion: sistemele si organele sunt deja formate; perioada fetala este marcata mai ales prin maturare si crestere. Cresterea fetala - Evolutia fetusului de la luna a 3-a pana la nastere: - Luna a treia (a 9-a pana la a 13-a saptamana). Legat de placenta prin cordonul ombilical, fet...

Fiinta umana incepand de la sfarsitul celei de a 2-a luni de sarcina si pana la sfarsitul acesteia. Stadiul de fat urmeaza celui de embrion: sistemele si organele sunt deja formate; perioada fetala este marcata mai ales prin maturare si crestere. Cresterea fetala - Evolutia fetusului de la luna a 3-a pana la nastere: - Luna a treia (a 9-a pana la a 13-a saptamana). Legat de placenta prin cordonul ombilical, fet...

Substanta reziduala de origine vegetala nedigerata de catre enzimele tubului digestiv. Fibrele alimentare contin celuloza, hemiceluloze, gume, mucilagii, pectina si lignina. Principalele alimente bogate in fibre sunt cerealele si produsele cerealiere (tarate de grau, faina integrala de grau etc.), unele fructe (nuci, caise, smochine, prune) si legume (fasole uscata, mazare, linte). Fibrele alimentare au un efect regu...

Substanta reziduala de origine vegetala nedigerata de catre enzimele tubului digestiv. Fibrele alimentare contin celuloza, hemiceluloze, gume, mucilagii, pectina si lignina. Principalele alimente bogate in fibre sunt cerealele si produsele cerealiere (tarate de grau, faina integrala de grau etc.), unele fructe (nuci, caise, smochine, prune) si legume (fasole uscata, mazare, linte). Fibrele alimentare au un efect regu...

Substanta reziduala de origine vegetala nedigerata de catre enzimele tubului digestiv. Fibrele alimentare contin celuloza, hemiceluloze, gume, mucilagii, pectina si lignina. Principalele alimente bogate in fibre sunt cerealele si produsele cerealiere (tarate de grau, faina integrala de grau etc.), unele fructe (nuci, caise, smochine, prune) si legume (fasole uscata, mazare, linte). Fibrele alimentare au un efect regu...

Fibra a tesutului conjunctiv (tesut de sustinere a altor tesuturi), constituta dintr-o proteina: fie colagen, fie elastina.

Fibra a tesutului conjunctiv (tesut de sustinere a altor tesuturi), constituta dintr-o proteina: fie colagen, fie elastina.

Fibra a tesutului conjunctiv (tesut de sustinere a altor tesuturi), constituta dintr-o proteina: fie colagen, fie elastina.

Element celular din care este format tesutul elastic. Fibra elastica este constituita din elastina, proteina care reprezinta constituientul major al al fibrelor tesutului elastic.

Element celular din care este format tesutul elastic. Fibra elastica este constituita din elastina, proteina care reprezinta constituientul major al al fibrelor tesutului elastic.

Element celular din care este format tesutul elastic. Fibra elastica este constituita din elastina, proteina care reprezinta constituientul major al al fibrelor tesutului elastic.

Elemente celulare din care e format tesutul muscular.

Elemente celulare din care e format tesutul muscular.

Elemente celulare din care e format tesutul muscular.

Fibra formata prin prelungirea unui neuron, inconjurata sau nu de o teaca de mielina (substanta lipidica si proteica a carei functiune este aceea de a accelera transmiterea influxului nervos) si de teaca lui Schwann (constituita din celule gliale care protejeaza si sustin neuronii).

Fibra formata prin prelungirea unui neuron, inconjurata sau nu de o teaca de mielina (substanta lipidica si proteica a carei functiune este aceea de a accelera transmiterea influxului nervos) si de teaca lui Schwann (constituita din celule gliale care protejeaza si sustin neuronii).

Fibra formata prin prelungirea unui neuron, inconjurata sau nu de o teaca de mielina (substanta lipidica si proteica a carei functiune este aceea de a accelera transmiterea influxului nervos) si de teaca lui Schwann (constituita din celule gliale care protejeaza si sustin neuronii).

Stare caracterizata prin contractii fine si rapide ale unui grup de fibre musculare.

Stare caracterizata prin contractii fine si rapide ale unui grup de fibre musculare.

Stare caracterizata prin contractii fine si rapide ale unui grup de fibre musculare.

Tulburare a ritmului cardiac caracterizata prin disparitia ritmului cardiac normal, inlocuit prin contractii rapide si ineficace pentru atrii, porvocand contractia neregulata si adesea rapida a ventriculelor. Sinonim: fibrilatie auriculara.

Tulburare a ritmului cardiac caracterizata prin disparitia ritmului cardiac normal, inlocuit prin contractii rapide si ineficace pentru atrii, porvocand contractia neregulata si adesea rapida a ventriculelor. Sinonim: fibrilatie auriculara.

Tulburare a ritmului cardiac caracterizata prin disparitia ritmului cardiac normal, inlocuit prin contractii rapide si ineficace pentru atrii, porvocand contractia neregulata si adesea rapida a ventriculelor. Sinonim: fibrilatie auriculara.