Suplimentarea cu fluor, adaugarea de fluor. Sinonim: fluorizare.

Suplimentarea cu fluor, adaugarea de fluor. Sinonim: fluorizare.

Suplimentarea cu fluor, adaugarea de fluor. Sinonim: fluorizare.

Acces de inrosire a fetei. Un flush poate fi consecinta unei emotii, unui efort fizic, unui factor alimentar (masa copioasa, condimente, crustacee, ingestie de alcool), unui medicament (izoniazida, sulfamide antidiabetice, disulfiram, acid nicotinic), unei tumori (feocromocitom, tumora pancreatica), unei boli endocrine (boala lui Basedow), unei migrene sau menopauzei. In acest ultim caz, flushul este denumit in mod c...

Acces de inrosire a fetei. Un flush poate fi consecinta unei emotii, unui efort fizic, unui factor alimentar (masa copioasa, condimente, crustacee, ingestie de alcool), unui medicament (izoniazida, sulfamide antidiabetice, disulfiram, acid nicotinic), unei tumori (feocromocitom, tumora pancreatica), unei boli endocrine (boala lui Basedow), unei migrene sau menopauzei. In acest ultim caz, flushul este denumit in mod c...

Acces de inrosire a fetei. Un flush poate fi consecinta unei emotii, unui efort fizic, unui factor alimentar (masa copioasa, condimente, crustacee, ingestie de alcool), unui medicament (izoniazida, sulfamide antidiabetice, disulfiram, acid nicotinic), unei tumori (feocromocitom, tumora pancreatica), unei boli endocrine (boala lui Basedow), unei migrene sau menopauzei. In acest ultim caz, flushul este denumit in mod c...

Tulburare a ritmului cardiac relativ benigna afectand auriculele, care se contracta in mod regulat si coordonat cu o frecventa ridicata (aproximativ 300 ori pe minut). Un flutter auricular poate aparea izolat, fara cauza deosebita (el se numeste atunci idiopatic), dar de cele mai multe ori insoteste diferite cardiopatii. Simptome si semne - Uneori fara simptome, flutterul auricular se traduce totusi cel mai des pr...

Tulburare a ritmului cardiac relativ benigna afectand auriculele, care se contracta in mod regulat si coordonat cu o frecventa ridicata (aproximativ 300 ori pe minut). Un flutter auricular poate aparea izolat, fara cauza deosebita (el se numeste atunci idiopatic), dar de cele mai multe ori insoteste diferite cardiopatii. Simptome si semne - Uneori fara simptome, flutterul auricular se traduce totusi cel mai des pr...

Tulburare a ritmului cardiac relativ benigna afectand auriculele, care se contracta in mod regulat si coordonat cu o frecventa ridicata (aproximativ 300 ori pe minut). Un flutter auricular poate aparea izolat, fara cauza deosebita (el se numeste atunci idiopatic), dar de cele mai multe ori insoteste diferite cardiopatii. Simptome si semne - Uneori fara simptome, flutterul auricular se traduce totusi cel mai des pr...

Tulburare a ritmului cardiac relativ benigna afectand auriculele, care se contracta in mod regulat si coordonat cu o frecventa ridicata (aproximativ 300 ori pe minut). Un flutter auricular poate aparea izolat, fara cauza deosebita (el se numeste atunci idiopatic), dar de cele mai multe ori insoteste diferite cardiopatii. Simptome si semne - Uneori fara simptome, flutterul auricular se traduce totusi cel mai des pr...

Tulburare a ritmului cardiac relativ benigna afectand auriculele, care se contracta in mod regulat si coordonat cu o frecventa ridicata (aproximativ 300 ori pe minut). Un flutter auricular poate aparea izolat, fara cauza deosebita (el se numeste atunci idiopatic), dar de cele mai multe ori insoteste diferite cardiopatii. Simptome si semne - Uneori fara simptome, flutterul auricular se traduce totusi cel mai des pr...

Tulburare a ritmului cardiac relativ benigna afectand auriculele, care se contracta in mod regulat si coordonat cu o frecventa ridicata (aproximativ 300 ori pe minut). Un flutter auricular poate aparea izolat, fara cauza deosebita (el se numeste atunci idiopatic), dar de cele mai multe ori insoteste diferite cardiopatii. Simptome si semne - Uneori fara simptome, flutterul auricular se traduce totusi cel mai des pr...

Scurgerea periodica prin vagin de mucoasa uterina si de sange survenind la femeia neinsarcinata, intre pubertate si menopauza. Menstruatia este manifestarea ciclului ovarian sau a ciclului menstrual, care se supune secretiei ciclice de hormoni (estrogeni si progesteron), care pregateste mucoasa uterina pentru o eventuala nidatie a unui embrion. Atunci cand fecundatia nu a avut loc, nivelul de progesteron se prabusest...

Scurgerea periodica prin vagin de mucoasa uterina si de sange survenind la femeia neinsarcinata, intre pubertate si menopauza. Menstruatia este manifestarea ciclului ovarian sau a ciclului menstrual, care se supune secretiei ciclice de hormoni (estrogeni si progesteron), care pregateste mucoasa uterina pentru o eventuala nidatie a unui embrion. Atunci cand fecundatia nu a avut loc, nivelul de progesteron se prabusest...

Scurgerea periodica prin vagin de mucoasa uterina si de sange survenind la femeia neinsarcinata, intre pubertate si menopauza. Menstruatia este manifestarea ciclului ovarian sau a ciclului menstrual, care se supune secretiei ciclice de hormoni (estrogeni si progesteron), care pregateste mucoasa uterina pentru o eventuala nidatie a unui embrion. Atunci cand fecundatia nu a avut loc, nivelul de progesteron se prabusest...

Nevoie fiziologica de a manca. Foamea, ca si opusul ei, satietatea, este reglata in sistemul nervos central de catre hipotalamus, care primeste informatii din totalitatea organismului asupra rezervelor energetice si comunica cu alte structuri cerebrale provocand senzatia de foame. Unele patologii de origine organica sau psihologica pot induce fie o senzatie de foame excesiva (bulimie, diabet insulinodependent, hipert...

Nevoie fiziologica de a manca. Foamea, ca si opusul ei, satietatea, este reglata in sistemul nervos central de catre hipotalamus, care primeste informatii din totalitatea organismului asupra rezervelor energetice si comunica cu alte structuri cerebrale provocand senzatia de foame. Unele patologii de origine organica sau psihologica pot induce fie o senzatie de foame excesiva (bulimie, diabet insulinodependent, hipert...

Nevoie fiziologica de a manca. Foamea, ca si opusul ei, satietatea, este reglata in sistemul nervos central de catre hipotalamus, care primeste informatii din totalitatea organismului asupra rezervelor energetice si comunica cu alte structuri cerebrale provocand senzatia de foame. Unele patologii de origine organica sau psihologica pot induce fie o senzatie de foame excesiva (bulimie, diabet insulinodependent, hipert...

Temere angoasanta si nejustificata de o anume situatie, de un obiect sau de indeplinirea unei actiuni. Fobiile cele mai obisnuite sunt teama de spatiile deschise si de multime (agorafobie), teama de locurile inchise (claustrofobie), teama de a comite un act agresiv sau socant (fobia de impulsie), teama de a rosi (ereutofobie) si teama, obisnuita la copil si chiar la adult, de anumite animale ca serpii sau paianjenii....

Temere angoasanta si nejustificata de o anume situatie, de un obiect sau de indeplinirea unei actiuni. Fobiile cele mai obisnuite sunt teama de spatiile deschise si de multime (agorafobie), teama de locurile inchise (claustrofobie), teama de a comite un act agresiv sau socant (fobia de impulsie), teama de a rosi (ereutofobie) si teama, obisnuita la copil si chiar la adult, de anumite animale ca serpii sau paianjenii....

Temere angoasanta si nejustificata de o anume situatie, de un obiect sau de indeplinirea unei actiuni. Fobiile cele mai obisnuite sunt teama de spatiile deschise si de multime (agorafobie), teama de locurile inchise (claustrofobie), teama de a comite un act agresiv sau socant (fobia de impulsie), teama de a rosi (ereutofobie) si teama, obisnuita la copil si chiar la adult, de anumite animale ca serpii sau paianjenii....

Tip de fobie in care obiectul fobic il reprezinta frica de evaluarea si judecata negativa a altor oameni.

Tip de fobie in care obiectul fobic il reprezinta frica de evaluarea si judecata negativa a altor oameni.

Tip de fobie in care obiectul fobic il reprezinta frica de evaluarea si judecata negativa a altor oameni.

Derivat al acidului folic.

Derivat al acidului folic.

Derivat al acidului folic.

Formatiune anatomica in forma de sac care inconjoara un organ si/sau secreta sau excreta substanta.

Formatiune anatomica in forma de sac care inconjoara un organ si/sau secreta sau excreta substanta.

Formatiune anatomica in forma de sac care inconjoara un organ si/sau secreta sau excreta substanta.