CAUTA TERMENI DE SPECIALITATE:
... 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 ...
 

Unul dintre cele cinci simturi, dand informatii cu privire la savoarea si compozitia aiimentelor. Senzatiile gustative isi au originea in mugurii gustativi, receptorii senzoriali raspanditi in mucoasa limbii, in cea a valului palatin si in peretii laterali si posteriori ai gatlejului. Exista patru feluri de muguri ai gustului, sensibili la patru tipuri fundamentale de savoare - dulce, sarat, acid, amar - din a caror ...

Unul dintre cele cinci simturi, dand informatii cu privire la savoarea si compozitia aiimentelor. Senzatiile gustative isi au originea in mugurii gustativi, receptorii senzoriali raspanditi in mucoasa limbii, in cea a valului palatin si in peretii laterali si posteriori ai gatlejului. Exista patru feluri de muguri ai gustului, sensibili la patru tipuri fundamentale de savoare - dulce, sarat, acid, amar - din a caror ...

Unul dintre cele cinci simturi, dand informatii cu privire la savoarea si compozitia aiimentelor. Senzatiile gustative isi au originea in mugurii gustativi, receptorii senzoriali raspanditi in mucoasa limbii, in cea a valului palatin si in peretii laterali si posteriori ai gatlejului. Exista patru feluri de muguri ai gustului, sensibili la patru tipuri fundamentale de savoare - dulce, sarat, acid, amar - din a caror ...

Care apartine gustului, privitor la gust, care provoaca senzatia de gust.

Care apartine gustului, privitor la gust, care provoaca senzatia de gust.

Care apartine gustului, privitor la gust, care provoaca senzatia de gust.

Boala provocata de depunerea sarurilor acidului uric in regiunea articulatiilor si manifestata prin reactia inflamatorie a articulatiilor, insotita de dureri violente. Aceste depuneri se fac sub forma unor cristale. Initial articulatiile se umfla, se inrosesc si devin foarte dureroase. Apoi boala cuprinde toate articulatiile, iar sub piele apar depozite de urati de sodiu si de calciu, care se pot ulcera. Cauzele prin...

Boala provocata de depunerea sarurilor acidului uric in regiunea articulatiilor si manifestata prin reactia inflamatorie a articulatiilor, insotita de dureri violente. Aceste depuneri se fac sub forma unor cristale. Initial articulatiile se umfla, se inrosesc si devin foarte dureroase. Apoi boala cuprinde toate articulatiile, iar sub piele apar depozite de urati de sodiu si de calciu, care se pot ulcera. Cauzele prin...

Boala provocata de depunerea sarurilor acidului uric in regiunea articulatiilor si manifestata prin reactia inflamatorie a articulatiilor, insotita de dureri violente. Aceste depuneri se fac sub forma unor cristale. Initial articulatiile se umfla, se inrosesc si devin foarte dureroase. Apoi boala cuprinde toate articulatiile, iar sub piele apar depozite de urati de sodiu si de calciu, care se pot ulcera. Cauzele prin...

Test de depistare neonatala a fenilcetonuriei. Testul lui Guthrie este practicat sistematic la nou-nascut. Scopul lui este de a diagnostica fenilcetonuria, boala ereditara cauzata de o acumulare de fenilalanina, care provoaca, in absenta tratamentului, o intarziere mintala. Testul, de obicei practicat intre a 8-a si a 14-a zi de viata, consta in dozarea fenilalaninei plecand de la cateva picaturi de sange ale copilul...

Test de depistare neonatala a fenilcetonuriei. Testul lui Guthrie este practicat sistematic la nou-nascut. Scopul lui este de a diagnostica fenilcetonuria, boala ereditara cauzata de o acumulare de fenilalanina, care provoaca, in absenta tratamentului, o intarziere mintala. Testul, de obicei practicat intre a 8-a si a 14-a zi de viata, consta in dozarea fenilalaninei plecand de la cateva picaturi de sange ale copilul...

Test de depistare neonatala a fenilcetonuriei. Testul lui Guthrie este practicat sistematic la nou-nascut. Scopul lui este de a diagnostica fenilcetonuria, boala ereditara cauzata de o acumulare de fenilalanina, care provoaca, in absenta tratamentului, o intarziere mintala. Testul, de obicei practicat intre a 8-a si a 14-a zi de viata, consta in dozarea fenilalaninei plecand de la cateva picaturi de sange ale copilul...

Afectiune care antreneaza o tuse si o scurgere nazala. Vezi: coriza, rinita.

Afectiune care antreneaza o tuse si o scurgere nazala. Vezi: coriza, rinita.

Afectiune care antreneaza o tuse si o scurgere nazala. Vezi: coriza, rinita.

Reflexul lui Haab este un reflex pupilar care consta din contractia sau dilatarea pupilei fara modificarea pozitiei ochilor (acomodare ori convergenta) cand atentia este indreptata spre un obiect luminos situat la periferia campului vizual. Poate indica o leziune corticala.

Reflexul lui Haab este un reflex pupilar care consta din contractia sau dilatarea pupilei fara modificarea pozitiei ochilor (acomodare ori convergenta) cand atentia este indreptata spre un obiect luminos situat la periferia campului vizual. Poate indica o leziune corticala.

Reflexul lui Haab este un reflex pupilar care consta din contractia sau dilatarea pupilei fara modificarea pozitiei ochilor (acomodare ori convergenta) cand atentia este indreptata spre un obiect luminos situat la periferia campului vizual. Poate indica o leziune corticala.

Virus A.R.N. din familia Bunyaviridae, responsabil de febra de Coreea, febra hemoragica cu insuficienta renala. Sinonim: hantavirus.

Virus A.R.N. din familia Bunyaviridae, responsabil de febra de Coreea, febra hemoragica cu insuficienta renala. Sinonim: hantavirus.

Virus A.R.N. din familia Bunyaviridae, responsabil de febra de Coreea, febra hemoragica cu insuficienta renala. Sinonim: hantavirus.

Necroza ischemica epifizara a capului humeral. Epifizita capului humeral.

Necroza ischemica epifizara a capului humeral. Epifizita capului humeral.

Necroza ischemica epifizara a capului humeral. Epifizita capului humeral.

Transplantarea insertiei humerale a marelui rotund pe marele dintat paralizat.

Transplantarea insertiei humerale a marelui rotund pe marele dintat paralizat.

Transplantarea insertiei humerale a marelui rotund pe marele dintat paralizat.

Aspectul general al individului considerat ca expresie exterioara a starii de sanatate sau de boala.

Aspectul general al individului considerat ca expresie exterioara a starii de sanatate sau de boala.

Aspectul general al individului considerat ca expresie exterioara a starii de sanatate sau de boala.

... 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 ...