|
|
| |
Spatiu umplut de lichidul amniotic cuprins intre membrana ovulara interna (amnios) si fat. Punga apelor joaca un rol capital in protectia fatului fata de traumatismele din timpul sarcinii. In timpul nasterii, sub presiunea contractiilor uterine si a lichidului amniotic, ea apasa pe calul uterin si favorizeaza dilatatia sa. Ruperea spontana - In general, punga apelor se rupe atunci cand dilatatia colului atinge 2-5 ce...
Spatiu umplut de lichidul amniotic cuprins intre membrana ovulara interna (amnios) si fat. Punga apelor joaca un rol capital in protectia fatului fata de traumatismele din timpul sarcinii. In timpul nasterii, sub presiunea contractiilor uterine si a lichidului amniotic, ea apasa pe calul uterin si favorizeaza dilatatia sa. Ruperea spontana - In general, punga apelor se rupe atunci cand dilatatia colului atinge 2-5 ce...
Spatiu umplut de lichidul amniotic cuprins intre membrana ovulara interna (amnios) si fat. Punga apelor joaca un rol capital in protectia fatului fata de traumatismele din timpul sarcinii. In timpul nasterii, sub presiunea contractiilor uterine si a lichidului amniotic, ea apasa pe calul uterin si favorizeaza dilatatia sa. Ruperea spontana - In general, punga apelor se rupe atunci cand dilatatia colului atinge 2-5 ce...
|
Proteza destinata sa inlocuiasca unul sau mai multi dinti lipsa, fixata pe dintii naturali invecinati cu sectorul edentat.
Puntea ("bridge" in engleza) este fabricata plecand de la o amprenta a dintilor, lipita apoi de dintii sanatosi adiacenti prin intermediul coroanelor. Puntea poate fi din metal (aliaj cu aur, de exemplu) sau mai estetica, din ceramica, montata pe o armatura metalica (pentru dintii vizibili). O p...
Proteza destinata sa inlocuiasca unul sau mai multi dinti lipsa, fixata pe dintii naturali invecinati cu sectorul edentat.
Puntea ("bridge" in engleza) este fabricata plecand de la o amprenta a dintilor, lipita apoi de dintii sanatosi adiacenti prin intermediul coroanelor. Puntea poate fi din metal (aliaj cu aur, de exemplu) sau mai estetica, din ceramica, montata pe o armatura metalica (pentru dintii vizibili). O p...
Proteza destinata sa inlocuiasca unul sau mai multi dinti lipsa, fixata pe dintii naturali invecinati cu sectorul edentat.
Puntea ("bridge" in engleza) este fabricata plecand de la o amprenta a dintilor, lipita apoi de dintii sanatosi adiacenti prin intermediul coroanelor. Puntea poate fi din metal (aliaj cu aur, de exemplu) sau mai estetica, din ceramica, montata pe o armatura metalica (pentru dintii vizibili). O p...
|
Regiune a encefalului situata intre pedunculii cerebrali si bulbul rachidian.
Sinonim: protuberanta inelara.
Regiune a encefalului situata intre pedunculii cerebrali si bulbul rachidian.
Sinonim: protuberanta inelara.
Regiune a encefalului situata intre pedunculii cerebrali si bulbul rachidian.
Sinonim: protuberanta inelara.
|
Orificiu circular in centrul irisului, care permite, prin contractia sau dilatarea sa sa dozeze cantitatea de lumina ce patrunde in ochi.
? Fiziologie - Reflexul fotomotor corespunde contractiei pupilei sub efectul luminii. Reflexul de acomodare-conver?genta-mioza este contractia sa in timpul vederii de aproape. Aceste reactii reflexe sunt posibile datorita a doi muschi: sfincterian si dilatator ai irisului....
Orificiu circular in centrul irisului, care permite, prin contractia sau dilatarea sa sa dozeze cantitatea de lumina ce patrunde in ochi.
? Fiziologie - Reflexul fotomotor corespunde contractiei pupilei sub efectul luminii. Reflexul de acomodare-conver?genta-mioza este contractia sa in timpul vederii de aproape. Aceste reactii reflexe sunt posibile datorita a doi muschi: sfincterian si dilatator ai irisului....
Orificiu circular in centrul irisului, care permite, prin contractia sau dilatarea sa sa dozeze cantitatea de lumina ce patrunde in ochi.
? Fiziologie - Reflexul fotomotor corespunde contractiei pupilei sub efectul luminii. Reflexul de acomodare-conver?genta-mioza este contractia sa in timpul vederii de aproape. Aceste reactii reflexe sunt posibile datorita a doi muschi: sfincterian si dilatator ai irisului....
|
Substanta care determina eliminarea materiilor fecale din organism.
Substanta care determina eliminarea materiilor fecale din organism.
Substanta care determina eliminarea materiilor fecale din organism.
|
Lichid patologic, seros si opac, constituit din globule albe, alterate sau nu, din celule ale tesuturilor invecinate supuratiei si din bacterii, vii sau moarte. Puroiul este mai mult sau mai putin gros si grunjos. El este susceptibil sa formeze un abces, colectie de puroi intr-o cavitate sau intr-un tesut.
Lichid patologic, seros si opac, constituit din globule albe, alterate sau nu, din celule ale tesuturilor invecinate supuratiei si din bacterii, vii sau moarte. Puroiul este mai mult sau mai putin gros si grunjos. El este susceptibil sa formeze un abces, colectie de puroi intr-o cavitate sau intr-un tesut.
Lichid patologic, seros si opac, constituit din globule albe, alterate sau nu, din celule ale tesuturilor invecinate supuratiei si din bacterii, vii sau moarte. Puroiul este mai mult sau mai putin gros si grunjos. El este susceptibil sa formeze un abces, colectie de puroi intr-o cavitate sau intr-un tesut.
|
Afectiune caracterizata prin aparitia pe piele a unor pete rosii provocate de trecerea globulelor rosii in derm. Purpura constituie un semn al numeroase afectiuni. Ea se deosebeste de un alt tip de roseata, eritemul, deoarece ea nu se decoloreaza la vitropresiune (manevra constand in apasarea cu o sticla de ceas asupra leziunii) si evolueaza spre o culoare maronie, datorita metabolismului fierului in piele. Dupa form...
Afectiune caracterizata prin aparitia pe piele a unor pete rosii provocate de trecerea globulelor rosii in derm. Purpura constituie un semn al numeroase afectiuni. Ea se deosebeste de un alt tip de roseata, eritemul, deoarece ea nu se decoloreaza la vitropresiune (manevra constand in apasarea cu o sticla de ceas asupra leziunii) si evolueaza spre o culoare maronie, datorita metabolismului fierului in piele. Dupa form...
Afectiune caracterizata prin aparitia pe piele a unor pete rosii provocate de trecerea globulelor rosii in derm. Purpura constituie un semn al numeroase afectiuni. Ea se deosebeste de un alt tip de roseata, eritemul, deoarece ea nu se decoloreaza la vitropresiune (manevra constand in apasarea cu o sticla de ceas asupra leziunii) si evolueaza spre o culoare maronie, datorita metabolismului fierului in piele. Dupa form...
|
Afectiune caracterizata printr-o atingere, de cele mai multe ori benigna, a vaselor mici (vascularita) si prin manifestari cutanate, digestive si articulare.
Frecventa si cauze - Acest sindrom, denumit fie boala, fie sindromullui Schonlein, afecteaza mai ales copiii, cu cea mai mare frecventa intre 4 si 7 ani, si adultii tineri. Originea sa este probabil imunoalergica.
Simptome si semne - Boala se manifesta pri...
Afectiune caracterizata printr-o atingere, de cele mai multe ori benigna, a vaselor mici (vascularita) si prin manifestari cutanate, digestive si articulare.
Frecventa si cauze - Acest sindrom, denumit fie boala, fie sindromullui Schonlein, afecteaza mai ales copiii, cu cea mai mare frecventa intre 4 si 7 ani, si adultii tineri. Originea sa este probabil imunoalergica.
Simptome si semne - Boala se manifesta pri...
Afectiune caracterizata printr-o atingere, de cele mai multe ori benigna, a vaselor mici (vascularita) si prin manifestari cutanate, digestive si articulare.
Frecventa si cauze - Acest sindrom, denumit fie boala, fie sindromullui Schonlein, afecteaza mai ales copiii, cu cea mai mare frecventa intre 4 si 7 ani, si adultii tineri. Originea sa este probabil imunoalergica.
Simptome si semne - Boala se manifesta pri...
|
Afectiune caracterizata printr-o atingere, de cele mai multe ori benigna, a vaselor mici (vascularita) si prin manifestari cutanate, digestive si articulare.
Frecventa si cauze - Acest sindrom, denumit fie boala, fie sindromullui Schonlein, afecteaza mai ales copiii, cu cea mai mare frecventa intre 4 si 7 ani, si adultii tineri. Originea sa este probabil imunoalergica.
Simptome si semne - Boala se manifesta pri...
Afectiune caracterizata printr-o atingere, de cele mai multe ori benigna, a vaselor mici (vascularita) si prin manifestari cutanate, digestive si articulare.
Frecventa si cauze - Acest sindrom, denumit fie boala, fie sindromullui Schonlein, afecteaza mai ales copiii, cu cea mai mare frecventa intre 4 si 7 ani, si adultii tineri. Originea sa este probabil imunoalergica.
Simptome si semne - Boala se manifesta pri...
Afectiune caracterizata printr-o atingere, de cele mai multe ori benigna, a vaselor mici (vascularita) si prin manifestari cutanate, digestive si articulare.
Frecventa si cauze - Acest sindrom, denumit fie boala, fie sindromullui Schonlein, afecteaza mai ales copiii, cu cea mai mare frecventa intre 4 si 7 ani, si adultii tineri. Originea sa este probabil imunoalergica.
Simptome si semne - Boala se manifesta pri...
|
Septicemie fulgeratoare, cauzata de o infectie cu meningococ sau meningococemie, afectand indeosebi sugarii si copii mici. Purpura fulminans se traduce printr-o febra ridicata, prin leziuni cutanate (purpura) necrotice si hemoragice, apoi printr-o stare de soc. Tratamentul necesita o spitalizare de urgenta, administrarea de antibiotice pe cale venoasa si tratamentul starii de soc.
Septicemie fulgeratoare, cauzata de o infectie cu meningococ sau meningococemie, afectand indeosebi sugarii si copii mici. Purpura fulminans se traduce printr-o febra ridicata, prin leziuni cutanate (purpura) necrotice si hemoragice, apoi printr-o stare de soc. Tratamentul necesita o spitalizare de urgenta, administrarea de antibiotice pe cale venoasa si tratamentul starii de soc.
Septicemie fulgeratoare, cauzata de o infectie cu meningococ sau meningococemie, afectand indeosebi sugarii si copii mici. Purpura fulminans se traduce printr-o febra ridicata, prin leziuni cutanate (purpura) necrotice si hemoragice, apoi printr-o stare de soc. Tratamentul necesita o spitalizare de urgenta, administrarea de antibiotice pe cale venoasa si tratamentul starii de soc.
|
|
|
