Metabolismul

METABOLISMUL

Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanţă şi energie cu mediul extern. Acest schimb permanent se numeşte metabolism. Metabolismul sănătos, echilibrat presupune şi echilibrul tuturor funcţiilor fiziologice şi, deci, sănătatea organismului. Orice tulburare metabolică duce la dezechilibrul funcţional care este urmat, în timp, de o tulburare organică.

Metabolismul începe odată cu ingestia alimentelor şi sfârşeşte cu excreţia produşilor neutilizabili. El se desfăşoară în trei etape: digestivă, celulară şi excretorie. Legătura dintre aceste etape o asigură sângele şi circulaţia acestuia.

Toate reacţii metabolice constau, în esenţă, din „arderea ” alimentelor în prezenţa oxigenului. În organism, energia se eliberează treptat, în etape succesive, şi nu se transformă toată în căldură, ci o parte se depozitează.

Energia chimică nu poate fi utilizată direct: mai întâi, ea este înmagazinată sub formă de compuşi macroergici, al căror reprezentant principal este acidul adenozintrifosforic ( ATP ). Depozitarea energiei sub formă de legături fosfatmacroergice reprezintă 40% din energia chimică eliberată în procesele de oxidare metabolică. Restul se pierde sub formă de căldură. Totalitatea schimburilor energetice organism – mediu reprezintă metabolismul energetic.

METABOLISMUL ENERGETIC DE BAZĂ

(METABOLISMUL BAZAL)

Chiar şi în stare de repaus avem nevoie de energie. Această energie este necesară pentru:
- mişcările respiratorii

- circulaţia sangvină şi bătăile inimii

- intreţinerea ţesuturilor (celulele din oase, sânge, intestin, etc. se reînnoiesc în permanenţă, îmbătrânesc sau sunt distruse, în timp ce alte celule sunt formate)
- sintetizarea hormonilor

Toate aceste funcţii îndeplinite de organism corespund metabolismului bazal, care este definit drept energia utilizată de organism pentru funcţionarea normală a organelor vitale.

Metabolismul bazal corespunde consumului de calorii a masei active a organismului, spre deosebire de masa grasă, care nu consumă energie.

La aceeaşi greutate, barbaţii consumă mai multe calorii decât femeile, deoarece au o masă musculară mai mare, în timp ce femeile au rezerve adipoase mai mari.

Metabolismul bazal scade cu 1 – 2% pe deceniu iar acest declin începe la varsta de 40 ani la barbaţi şi la 50 ani la femei. În cazul femeilor, această scadere se explică prin pierderea masei musculare datorate menopauzei. Reducerea necesarului de calorii este doar de 7 calorii pe zi pentru fiecare an după 30 ani pentru femei şi de 10 calorii pentru barbaţi. Astfel, o femeie sedentară de 60 ani, măsurând aproximativ 160 cm ar trebui sa ajungă de la 1825 calorii pe zi la 1615, adica 210 calorii (echivalentul a trei mere sau a unui iaurt cu fructe).

Astfel se explică (macar în parte) faptul că, deşi unele persoane mănâncă la fel ca la 20 ani, îşi pierd silueta pe care o aveau la această vârstă.

Rata metabolismului bazal (RMB) se calculează printr-o formulă specială (ecuaţia Harris – Benedict), care include vârsta, greutatea, înălţimea şi tipul de activitate zilnică.

Programul EIS-DDFAO folosit în ElectroSomatoGramă (ESG) vă calculează atât rata metabolismului bazal, cât şi tulburarea metabolica a fiecărui sistem funcţional în parte şi a întregului organism.

Cum putem practic să influenţăm metabolismul? Simplu. În principal, prin efort fizic şi alimentaţie.

Despre alimentaţia corectă şi alte informaţii referitoare la posibilităţile de diagnostic şi prescriere a tratamentului, prin ESG, în următoarele articole.

(Va urma)