Sarcina si afectiunile stomatologice

Desi, rareori afectiunile buco-dentare din timpul saricinii pot fi urmate de complicatii importante, totusi profilaxia si tratamentul lor corect impiedica aparitia, cronicizarea si eventual pierderile iremediabile. Aceste boli pot fi preexistente sarcinii, concomitente, agravate sau determinate de sarcina.

ETIOPATOGENIE

Adaptarea organismului matern la sarcina presupune o serie de modificari hormonale si imunologice menite sa influenteze starea de sananatate buco-dentara. Estrogenii retin apa si determina edemul gingival precum si fragilitatea mucoasei gingivale. Progesteronul produce relaxarea fibrelor elastice si colagene, relaxare care duce la largirea spatiunului periododental si mobilitatea sporita a dintilor. Scaderea imunitatii, in special acelei mediate celular, scaderea factorilor nespecifici de aparare infectioasa favorizeaza activitatea bacteriilor si fungilor din cavitatea bucala.

Carentele vitaminice pot aparea datorita necesitatilor crescute si pot fi agravate de inapententa si varsaturile din primul trimestru de sarcina:

-vitamina A influenteaza formarea smaltului;

-vitamina B1, prin lipsa, determina tulburarea metabolismului hidratilor de carbon si duce la acumularea de acid piruvic care accentueaza procesele de proteoliza din smalt;

-vitamina C are rol in formarea substantei intercelulare si dezvoltarea dentinei;

-vitamina D influenteaza metabolismul fosfocalcic si o suplimentare sub forma de doza unica, in trimestrul III, mai ales iarna, este necesara;

-vitamina E, are rol in mentinerea stabilitatii membranelor biologice.

Alimentatia femeii gravide trebuie sa faca fata unor necesitatii crescute in fluor, calciu, fosfati. Fluorul a facut obiectul unor studii numeroase si pasajul transplacentar a fost un subiect contraversat: daca aportul de fluor este scazut acesta traverseaza liber bariera placentara, cand este crescut, placenta joaca un rol reglator protejand fatul de excese. Preluat din surse alimentare cum ar fi: apa (eventual fluorurata), pestele, ceaiul, cafeaua, stridiile, ficatul si rinichii el poate fi administrat si sub forma de tablete, in pastele de dintii sau prin aplicatiile locale efectuate de medicii stomatologi. Excesul de fluor insa poate avea efecte toxice provocand varsaturi, dureri epigastrice, febra si in cazuri extreme intoxicatia putand duce la moarte.Calciul da forta si rigiditatea dintelui. Necesarul in afara sarcinii este de 700 mg pe zi si in timpul sarcinii de 1500 mg pe zi. Consumul lui este important in formarea oaselor si dintilor. Necesitatile in timpul sarcinii sunt crescute, uneori aportul alimentar este insuficient (din lactate) si necesita suplimentare medicamentoasa. Fosforul este un element care intra in compozitia oaselor si a dintilor. Aportul recomandat pentru femeia insarcinata sau cea care alapteaza este de 1250 mg pe zi, comparativ cu 700 mg la femeia care nu este insarcinata. Din fericire este disponibil in foarte multe alimente si nu necesita o preocupare speciala ca in cazul calciului. Acest lucru este valabil pentru modul de alimentatie traditional nu si pentru cel vegetarian.

Varsaturile din primul trimestru de sarcina prin continutul lor acid favorizeaza eroziunea dintilor si din acest motiv se recomanda cladirea imediata cu apa.

Igiena buco-dentara poate fi defectuasa datorita lipsei de cunostinte a gravidelor dar si datorita greturilor si varsaturile accentuate de periaj. Nu in ultimul rand se recomanda evitarea dulciurilor, mai ales a celor lipicioase, a bauturilor dulci si acidulate.Consultul stomatologului, profilactic, preconceptional si de trei ori in timpul sarcinii alaturi de insusirea regurilor de igiena si alimentatie asigurata de catre igienisti si asistenti stomatologi fac ca in unele state (ex.Canada) frecventa cariilor si altor afectiuni buco-dentare sa scada semnificativ.

FORME ANATOMO-CLINICE

Cele mai frecvente forme anatomo-clinice sunt:

Gingivita marginala generalizata gravidica are o frecventa de 30-40% in primul trimestru, atinge maximum in luna a VII-a si dispare dupa nastere. Incidenta scade la 0,035% la gravidele controlate, tratate si supravegheate corespunzator in timpul sarcinii. Conduita profilactica consta in igiena bucala riguroasa, fara exces de dulciuri si alimente iritante. Conduita curativa consta in vitamino terapie, badijonarea gingiilor cu acid tricloracetic, clorhexidina sau tratament general cu antibiotice admise in sarcina (amoxicilina, eritromicina, cefalosporinele) eventual conform antibiogramei.(8)

Candidoza cavitatii bucale, cunoscuta si sub numele muguet, este considerata ca semn precoce al alterarii sistemului imunitar. Tratamentul indicat este local, tratamentul general este contraindicat in sarcina. (5,6)

Epulisul este o tumora benigna a parodontiului care apare de obicei in luna a III-a a V-a cu o frecventa de 15%, adesea la multipare. Majoritatea leziunilor dispar la nastere, practicianul rezumandu-se la supravegherea atenta, insotita de igiena buco-dentara riguroasa si indepartarea factorilor iritanti locali. Talia leziunii, posibila ulceratie sau infectie impun excereza chirurgicala.

Caria dentara reprezinta un proces distructiv cronic, ireversibil al tesuturilor dure ale dintelui, insotit de necroza si de infectarea pulpei.Sarcina nu este nici cauza cariei nici a decalcificarilor dentare deoarece la nivelul dintelui calciul se gaseste sub forma cristalizata, foarte stabila si nu poate fi metabolizat pentru a suplini nevoile de calciu ale fatului. Sarcina insa poate agrava leziunile prezente care nu sunt tratate. De asemenea, aceste leziuni pot induce afectiuni la distanta cum ar fi endocardita, glomerulonefrita, etc. Prevenirea se realizeaza printr-o serie de masuri profilactice (ameliorarea obiceiurilor alimentare, igiena buco-dentara, detartraj, cresterea rezistentei cu ajutorul fluorului, etc). Tratamentul curativ specific stomatologic se poate efectua cel mai sigur in trimestrul II ( de evitat in trimestrul I datorita prezentei greturilor, varsaturilor, tulburarilor neuro-vegetative, iar in trimestrul III datorita riscului de nastere prematura si aparitiei sindromului postural). Ca material necesar la obturatie produsul numit compozit este preferabil amalgamului deoarece emana vapori de mercur contraindicat in sarcina.

PARTICULARITATILE CONDUITEI PROFILACTICE SI CURATIVE IN TIMPUL SARCINII

Profilaxia bolilor buco-dentare la femeia insarcinata se adreseaza atat patologiei materne cat si celei fetale. Dintii temporari si o parte si dentina si smaltul molarului I permanent se dezvolta in timpul vietii intrauterine. Incepand cu luna a IV-a se formeaza matricea organica a smaltului si cementul dentar, matrice in care, ulterior va avea loc mineralizarea dintilor temporari. Aceasta se face la sfarsitul lunii a IV-a si continua in luna a V-a. Alimentatia corespunzatoare cu evitarea elementelor cariogene, cu aport corespunzator de vitamine si minerale si igiena riguroasa sunt elemente de profilaxie absolut necesare. In ceea ce priveste tratamentul curativ trebuie sa se respecte urmatoarele principii:

-interventiile de urgenta se efectueaza indiferent de varsta sarcinii;

-pentru cazurile care suporta amanare, trimestrul II este perioada cea mai stabila a sarcinii;

-examenul radiologic va fi evitat pe cat posibil, la nevoie se poate efectua cu protectia unui sort cu plumb; dupa luna a VII-a riscul este considerat nul. De asemenea, se evita expunerea de lunga durata, se limiteaza expunerea la dintele afectat, se contraindica examinarea de ansamblu;

-anestezia locala sau loco regionala cu xilina 2% este recomandabila cu exceptia cazurilor de intoleranta. Daca trebuie administrat un vasoconstrictor acesta este adrenalina deoarece nu are efecte asupra arterei ombilicare fetale si nu determina hipoxia fetala. Poate fi folosita si bupivacaina care are un nivel crescut de fixare proteica (90%) si o greutate moleculara mare, astfel incat pasajul transplacentar este redus. (10)

-premedicatia este recomandata mai ales in trimestrul I cand starea emotionala poate fi exagerata;

-se prefera sedintele de scurta durata;

-lucrarile protetice se vor limita la proteze provizorii in scopul restabilirii functiei de masticatie;

-se vor recomanda numai medicamentele admise in sarcina, ex: antibiotice (amoxicilina, ampicilina, cefalosporinele, eritromicia), calmante (paracetamolul), etc;

-se previne aparitia sindromului hipotensiv evitand tratamentele de lunga durata, in trimestrul III si pozitia semisezanda.

CONCLUZII

-Sarcina poate fi un factor favorizant in aparitia gingivitelor, a epulisului, a cariilor dentare, datorita contextului hormonal si imunologic specific cat si datorita greselilor de alimentatie sau igienei deficitare.

-Colaborarea obstetrician-stomatolog este necesara, iar examinarea profilactica un deziderat care ar trebui sa intre in atentia CNASS;

-Riscul netratarii afectiunilor buco-dentare manifestat prin complicatiile infectioase la distanta sau prin pierderea ireversibila a dintilor este mult mai mare decat riscul unui avort sau unei nasteri premature. Cu o conduita adecvata acestea pot fi prevenite.