12
JulINFECTIA MAMARA
Dr. Flavia Balta, Medic Primar, GINECOART
INFECTIA MAMARA
Infectia mamara acuta, constitue o problema a puerperalitatii , pe linga infectia puerperala propriu-zisa care afecteaza sanii.Cu toate ca infectiile sinului nu ameninta in marea lor majoritate viata femeii , ele reprezinta o importanta cauza de suferinta si neplaceri pentru mamele care alapteaza.Un diagnostic tardiv si o terapeutica neadecvata a mastitelor poate fi urmata de complicatii si sechele severe , transformind astfel o infectie banala intr-o afectiune grava.
Etiopatogenie:
-cu toate ca mastita acuta poate surveni in orice moment al lactatiei , de obicei apare in prima luna de alaptare , incepind din prima saptamina , timp in care apar ragadele mamelonare , punctual de plecare obisnuit al infectiei.
-principalul germen determinant al mastitei acute este Staphylococcus aureus .
Caile de infectie:
1. Calea limfatica-este cea mai frecventa modalitate de invadare a mamelei. De pe piele germenii patrund in fisurile mameloanelor , iar de aici in in vasele liimfatice superficial si profunde.
2 .calea hematogena –este exceptionala , este vorba de infectii metastatice ale unor focare infectioase in cadrul :septicemiei, pneumoniei.
2. calea prin contiguitate –este infectia de vecinatate din eczema , dermatoze, piodermita, intertrigo al santului submamar.
Modalitati de infectie:
-aparitia mai tardiva in lauzie a infectiilor mamare , este explicate prin timpul necesar formarii solutiilor de continuitate mamelonare (ragadele) si infectarii lor secundare .
-germenii patogeni sunt adusi la nivelul sinilor prin supt ., prin infectia aerogena (purtatori bolnavi si sanatosi ), autoinfectare din lohii , miini , sau prin infectare exogena.
Cauze favorizante:
-1. Factori locali
-staza laptelui favorizeaza infectia prin dezvoltarea germenilor prezenti in laptele stagnat si prin efortul de supt , care determina macerarea mameloanelor.
-fisurile mamelonare sunt considerate cel mai frecvent punct de plecare al infectiilor mamare , constitue poarta de intrare a bacteriilor , iar din alt punct de veder e produc dificultati de supt ,determinind retentia de lapte.
- hipogalactia este o alta cauza locala favorizanta prelungind suptul si facindu-l traumatizant pentru mamelon.
2.Factori generali
-mastitele sunt mai frecvente la femeile blonde cu pielea alba si fina .
- un alt factor este primiparitatea , prin lipsa de experienta in alaptare , aparitia tardiva a laptelui , nepregatirea ameloanelor , scaderea rezistentei organismului in afectiuni generale , nutritia deficitara , hipovitaminoza.
3. Factori externi –tehnica defectuoasa de alaptare , cum af fi prelungirea suptului peste 20-30 de minute.
-stoarcerea sinului
-rufaria din fibre artificiale ce nu se poate steriliza si nu are calitati absorbante.
- anotimpul rece si umed care favorizeaza raspindirea aerogena a stafilococului , cit si a bolilor aerogene virotice.
- selectionarea unor tulpini virulente si rezistente de stafilococ in unitatile spitalicesti .
Diagnostic.Simtomatologie.Forme clinice.
1. Limfangita mamara
-forma cea mai frecventa a infectiilor mamare in lauzie.
–fisurile mamare si are areolei sunt punctul de plecare al acestei afectiuni.
-in cursul lauzie se declanseaza un frison mai mult sau mai putin intens , insotit de o stare febrile care tine 24-36 de ore , scazind apoi brusc sau progresiv in 2-3 zille la normal.
-sinul este dureros local , pielea este rosie , la nivelul axilei se palpeaza ganglioni durerosi .
-in majoritate cazurilor limfangita superficiala se termina prin resorbtie spontana sau dupa tratament .
2.Galactoforita
-inflamatia canaliculara considerata de o parte ca initiala mastitei .
-debutul este insidios , febra este moderata sau absenta , pielea nu este modificata , nu exista adenopatie axilara.
-semnul important este aparitia unor picaturi de puroi la stoarcera mameloanelor.
-evolueaza fie spre vindecare in citeva zile , fie spre o mastita parenchimatoasa.
3. Abcesele areolare.-sunt determinate de infectia glandeolr sebacee ale areolei .
-se prezinta ca abcese tuberoase de marimea unui bob de mazare sau alone care , daca nu sunt incizate se deschid spontan.
4. Mastita-apare de obicei in adoua sau a treia saptamina de lauzie.
-debutul poate fi insidios , sinul devine dureros mai ales al supt , febra 39-40, sinul se inroseste
-ganglionii axilari sunt mariti si durerosi
- stare generala alterata , puls accelerat
- febra se mentine in platou apoi devina remitenta.
-evoluind spre abcedare zona afectata face sinul sa prezinte o boselare , la nivelul careia pielea este rosie si lucioasa.
-la palapre sinul este dur , ferm bolnava manifesta o atitudine caracteristica de aparare , mina aparind instinctive sinul.