Parodontoza – boala parodontala

Parodontoza – boala parodontala – este o afectiune cronica a gingiei, de tip inflamator. Parodontoza se manifesta la nivelul tesuturilor de sustinere a dintelui pe arcada : gingie, ligament parodontal, os alveolar. Parodontoza poate duce la pierderea dintilor prin distrugerea tesutul moale si a osului care sustine dintii.

In prima faza apare inflamatia gingiei – gingivita. In mod normal, gingiile sanatoase sunt ferme si de culoare roz pal. Gingivita se manifesta prin modificarea consistentei gingiei – devine moale, si a culorii – spre rosu violaceu. De asemenea, papilele intrerdentare se inflameaza si se desprind de pe dinti, apar dureri, senzatie de prurit gingival, gingiile sangereaza foarte usor, chiar si la periaj cu periuta cu par moale.

Treptat boala evolueaza spre structurile profunde, gingia incepe sa se retraga de pe dinti, antrenand apoi si osul alveolar, apar pungile parodontale (“buzunarase” formate intre ossi dinte in care se acumuleaza bacterii, tartru, fragmente de os necrozat, etc.).

In final dintii sunt expulzati din alveolele dentare.

Parodontoza are drept cauza principala placa dentara – pelicula compusa in principal din bacterii. Placa dentara se formeaza pe dinti atunci cand amidonul sizaharurile din alimente interactioneaza cu bacteriile care se afla in gura in mod normal.
Placa dentara care ramane pe dinti mai mult de doua – trei zile se poate intari sub linia gingiei, formandu-se tartrul. Tartrul face ca placa dentara sa fie dificil de inlaturat si actioneaza ca un rezervor pentru bacterii. Mai mult, nu se poate scapa de tartru prin periajul dintilor si folosirea atei dentare – este nevoie de un detartraj profesional pentru a-l indeparta.

Parodontoza are si factori favorizanti de ordin :

1. local : fumat, tartru, trauma ocluzala, carii, edentatii, obiceiuri vicioase, etc.
2. general :

• stari fiziologice : pubertate, sarcina, menstruatie, monopauza, utilizare de anticonceptionale
• boli sistemice : diabet zaharat, hipovitaminoza C, leucemie, anemie, pemfigus, lichen plant, etc.
• tratamente medicamentoase utilizate in epilepsie, boli cardiovasculare, tratament imunosupresor

Diagnosticul de parodontoza este simplu si se bazeaza pe un examen stomatologic.
Medicul dentist stabileste existenta placii dentare si a tartrului si verifica daca exista sangerare usoara. Pentru a verifica starea de sanatate a tesutului gingival,medicul dentist poate folosi o sonda de metal pentru a masura adancimea santul gingival,canalul dintre gingii si dinti. Sonda este introdusa langa dinte, sub linia gingiei, de obicei,in mai multe locuri din intreaga gura. Masuratorile pot ajuta la stabilirea gradului deparodontoza.

Cu cat mai repede solicitati asistenta din partea medicului stomatolog, cu atat mai mari sunt sansele de a inlatura problemele provocate de parodontoza si de a preveni alte probleme grave de sanatate.

Parodontoza este o afectiune care poate fi prevenita, in mare masura. Parodontoza este, de cele mai multe ori, rezultatul unei igiene orale deficitare. Periajul zilnic, folosireaatei dentare si curatari dentare profesionale regulate pot reduce foarte mult probabilitateaaparitiei parodontozei.

In parodontoza, tratamentul este complex si urmareste incetinirea evolutiei bolii.In functie de severitatea afectarii, exista mai multe moduri de a trata parodontoza.In faza incipienta tratament nechirurgical, in care se folosesc proceduri mai putin invazive, poate da rezultate bune :

• detartrajul – elimina tartrul si bacteriile de la suprafata dintelui si de sub gingie; poate fi realizat utilizand instrumentar stomatologic sau un dispozitiv cuultrasunete;
• netezirea radiculara – niveleaza suprafetele radacinilor dintilor, reducand depunerea ulterioara a tartrului;
• folosirea de substante antibiotice – apa de gura antibacteriana cu care se clateste gura sau geluri care contin antibiotice care se introduc in spatiul dintre dinti si gingii sau in buzunare dupa curatare profunda.

In parodontoza avansata, tratamentul nechirurgical si buna igiena orala nu mai sunt suficiente si se recurge la tratamentul chirurgical :

• operatia cu lambou (chirurgie de reducere a “buzunarelor”). Procedura consta in efectuarea unor incizii mici in gingie astfel incat o portiune a tesutului gingival poate fi ridicat, radacinile dintelui fiind expuse pentru o mai buna curatare. Daca parodontoza a cauzat pierdere de masa osoasa, osul alveolar in care este prins dintele poate fi reconturat inainte de sutura tesutului gingival.
• grefa de tesut moale. Cand se pierde tesut gingival din cauza bolii parodontice, gingia se retrage. Daca retragerea gingiei este semnificativa, este nevoie deinlocuirea tesutului deteriorat. Acest lucru se face de obicei prin prelevarea unei mici zone de tesut din cerul gurii (bolta palatina) sau o alta sursa si atasarea ei in locul afectat. Aceasta procedura acopera radacinile expuse ale dintilor, reducereapierderii si retragerii gingiei, contribuind si la imbunatatirea aspectului danturii.
• grefa de os. Cand parodontoza este avansata si a distrus osul din jurul radacinii dintelui se apeleaza la grefa de os. Grefa poate fi compusa din mici fragmente dintr-un os – propriul os sau os sinteric. Grefa de os ajuta la fixarea dintilor in locatia proprie si previne pierderea lor. De asemenea, serveste ca o platforma pentru regenerarea osului natural.
• regenerarea asistata a tesutului. Regenerarea osului care a fost distrus de parodontoza se face prin inserarea unei bucati de material biocompatibil intre osulexistent si dinte – materialul previne intrarea de tesut nedorit in zona afectata, permitand osului sa creasca din nou. In reusita tratamentului cooperarea pacientului este esentiala. Acesta trebuie sa inteleaga necesitatea vizitelor regulate la medicul stomatolog (cel putin o data la 6 luni), pentru detrartraj si chiuretaj subgingival. De asemenea pot fi necesare aplicatii locale desubstante medicamentoase antiinflamatoare, antimicrobiene sau administrarea de antibiotice pe cale orala.

Pacientul va fi instruit pentru mentinerea igienei orale corecte :

• periajul dintilor de doua ori pe zi sau, mai bine, dupa fiecare masa sau gustare;
• folosirea zilnica a atei dentare;
• utilizarea apei de gura pentru a ajuta la reducerea placii bacteriene dintre dinti;
• folosirea unei periute de dinti moale si inlocuirea periutei dupa cel mult trei luni de folosire;
• folosirea unei periute de dinti electrica, care poate fi mai eficienta la indepartarea placii bacteriene si a tartrului precum si dusul bucal care favorizeaza masajul gingival.