IGIENA SISTEMULUI NERVOS CUM PREVENIM BOLILE NEUROLOGICE

Se spune că viața este o călătorie cu schimbări constante. Starea noastră generală de bine preupune un proces de adaptare continuă.
Dacă toți factorii perceptibili și cei invizibili care afectează sănătatea sistemului nervos îi numim dușmani ai creierului, trebuie să evaluăm toate categoriile de cauze care determină dezechilibre funcționale și leziuni structurale, cu urmări asupra creierului conștient cât și asupra subconștientului, (partea care ne influențează în mod decisiv toată viața).
Există mulți factori favorizanți pentru apariția bolilor cerebrale la care se adaugă factorii determinanți/cauzali, specifici.
Cea mai importantă și eficientă metodă de prevenție a bolilor neurologice este alegerea și respectarea stilului de viată optim. In principal este vorba despre:

- dietă (să fie bogată în antioxidanți),

- activitatea fizică (sportul ajută la creșterea conexiunilor între neuroni),

- gestionarea emoțiilor (stresul este unul dintre cei mai mari dușmani ai sănătătii pentru că favorizează oxidarea țesuturilor); să culivăm emoțiile pozitive (relații sociale armonioase),

- consumul moderat de băuturi alcoolice, tutun, cafea etc.
Emoțiile, înnăscute, au caracter universal și reprezintă modele de reacție mentală întipărite în sistemul nervos. Trilioane de amintiri care s-au înscris în subconștient, reprezintă inamici subtili ai creierului și acționează adesea agresiv prin emoțiile negative: frica, furia/mânia, tristețea.

Reprogramarea pozitivă a subconștientului, uneori sub îndrumarea psihoterapeutului, iată o cale miraculoasă de prevenire și de tratament în bolile neurologice (Neuropsihologia).
Date statistice arată că un european din trei suferă de afecțiuni neurologice. Exemple: accident vascular cerebral (AVC), tulburări neurocognitive, tulburări psihice (de la anxietate și depresie la psihoze), dependența de alcool și de droguri.
Ce putem face? Raspuns: IGIENA SISTEMULUI NERVOS.

Ideal pentru sănătatea creierului pe termen lung este să trăim cât mai echilibrat și normal, să avem o viață organizată în așa fel încât:

- să ne putem odihni suficient,

- să nu lucrăm în salturi,

- să mâncăm variat și cât mai multe alimente care au de-a face cu natura, nu cu industria chimică,

- să facem mișcare susținut cel puțin 30 de minute în fiecare zi și să folosim cu măsură toate tehnologiile. Sistemul nervos este într-o transformare permanentă, determinată atât de nevoia de învățare și adaptare, cât și de vindecarea unor leziuni.
Dacă cercetăm cei mai mari dușmani ai creierului, putem vorbi la modul general de INCALCARI DRASTICE ale unui STIL DE VIATA SANATOS care include abateri majore de la:

- alimentația rațională (orarul meselor, calitatea și cantitatea hranei consumate/24 de ore- adaptate la vârstă, aport adecvat de lichide, starea organismului și natura activității zilnice),

2

- evitarea excesului/consumului de toxice uzuale: alcool, tutun, cafea precum și a abuzului de (auto)medicație, care intoxică întreg organismul și cu precădere sistemul nervos și fac tot mai anevoios controlul stresului zilnic, mare cosumator de energie nervoasă și de … neuroni (celule nervoase) !

Potențiale cauze pentru suferințe cerebrale diverse de la dureri de cap, anxietate, stări depresive până la AVC, tot mai frecvent în rândul categoriei de vârstă sub 40 de ani se regasesc in:

- alimentația inadecvată (îndeosebi excesul de grăsimi, condimente iritante etc),

- lipsa de activitate fizică (sedentarismul),

- alcoolul în exces,

- calculatorul (orice exces de radiații),

- pesimismul,

- starea conflictuală,

AVC (accidentul vascular cerebral) reprezintă o problemă de sănătate gravă atât în țara noastră, cât și în restul lumii. Organizația Mondială a Sănătătii avertizează că, până în anul 2030, AVC va deveni principala cauză a mortalitătii pe glob, momentan aflându-se pe locul trei după bolile cardiovasculare și cancer.
Evenimentele negative din viața noastră au repercusiuni și asupra sistemului imunitar, diminuând capacitatea de apărare a organismului și favorizând apariția bolilor. De exemplu:

- stresul poate duce la creșterea tensiunii arteriale, care este un factor de risc major pentru AVC,
- cefaleea (durerea de cap), este un simptom a cărui incidenţă este în continuă creștere în țara noastră, cu efecte socio-economice destul de importante,

- depresia e foarte frecventă și poate fi o consecință și a afecțiunilor neurologice. Un pacient depresiv are tendința de a neglija un tratament preexistent.
Tot între metodele eficiente de prevenție intră și vizitele periodice la medic pentru depistarea și tratamentul adecvat al suferințelor care favorizează apariția bolilor neurologice.

Există o serie de factori favorizanți care pot fi modificați. De exemplu:

- hipertensiunea arterială poate fi prevenită prin verificarea perioridă a tensiunii arteriale și tratament corespunzător la nevoie;

- conștientizarea riscurilor unui consum exagerat de toxice uzuale: alcool, tutun, cafea;

- evitarea sedentarismului;

- tratarea diabetului zaharat.

În primul rând, ar trebui să se pună accent pe medicina de prevenție, dar acest lucru pare să nu fie luat în serios de către potențialii pacienți.
Concluzii:
- SISTEMUL NERVOS, cu partea sa cea mai nobilă mai evoluată, CREIERUL reprezintă coordonatorul integrării anatomo-funcționale a organismului, inclusiv a vieții spirituale, conștiente și subconștiente.
- procesul neîntrerupt de dezvoltare și evoluție a ființei umane presupune un efort continuu de menținere a unui echilibru optim sănătății și vieții.

3

- există cauze destabilizatoare a acestui echilibru care, însă, pot fi cunoscute și înlăturate sau minimalizate.
Monitorizarea stării de sănătate începe:

- înainte de momentul concepției și a nașterii (prin mentalitatea și comportamentul părinților),

- continuă prin însușirea deprinderilor sănătoase/igienice în familie, școală, societate,

- poate beneficia de aportul calificat al personalului medical.
Medicina integrativă, incluzând toate tipurile de îngrijire a sănătății, pune din ce în ce mai mult accentul pe aspectul preventiv al îmbolnăvirii.
Totuși, în prevenirea suferinței și a îmbolnăvirii, rolul primordial ne revine fiecăruia dintre noi.