Cum se poate crea o personalitate anormala
Iata o serie de modalitati gresite de comportament matern / patern si de atitudini afective cu efect psihopatogen care pot sa aduca copilul intr-o pozitie ambivalenta in relatie cu mama si chiar sa lase sa ia nastere furia si agresivitatea:
- Mama nu simte corect nevoile copilului, il hraneste la ore nepotrivite, il deranjeaza cand el vrea sa fie linistit, ii respinge contactul vizual, nu stie cum sa-l linisteasca. Nu se ajunge la impartasirea si sincronizarea nevoilor si a dispozitiei lor afective;
- Copilul nu stie ce asteptari sa aiba de la felul in care se va purta mama lui cu el pentru ca atitudinea acesteia este schimbatoare, diferita si penduleaza intre disponibilitate plina de bucurie si indeplinirea cu nervozitate a unei obligatii;
- Copilul este confruntat cu acte de ne-iubire, neglijare partiala sau respingere;
- Evenimente si influente parentale psihopatogene, deci tot ce poate duce la formarea sentimentullui de ura la copil:
- Frustrare orala;
- Abuz sexual;
- Relatii de tip double-bind;
- Umilinta si injosire;
- Tacere de gheata si retragere;
- Oscilatii dispozitionale neasteptate;
- Amenintari cu abandonul sau suicidul;
- Rupturi afective;
- Faptul de a fi adesea lasat singur;
- Scandaluri de durata;
- Iritabilitate cu agresivitate permanenta.
Exista insa si o parte buna la persoanele de ingrijire primara: dialogul dintre mama si copil nu deraiaza intotdeauna. Exista si momente de fericire si exuberanta, de acceptare si satisfacere a nevoilor elementare. Tocmai aceasta determina caracterul ambivalent, faptul ca el este iubit si urat in acelasi timp, pentru ca el este, pe de o parte, demn de iubire, pe de alta parte, rau, incapabil, neprielnic.
