Stiubei Elena Paula - Afectiuni si tratamente

Valori si scopuri personale incompatibile

Atac de panica

Reprezinta accesul brusc de frica intensa sau anxietate (stare afectiva caracterizata prin neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect) care cauzeaza simptome ingrijoratoare, dar care nu ameninta viata: batai accentuate ale inimii, dificultatea respiratiei, sentimente de pierdere a controlului sau de moarte iminenta. In mod obisnuit, dureaza de la 5 la 20 minute si poate fi cauzat de circumstante stresante sau poate aparea pe nesteptate. 
Organismul are un sistem de raspuns la frica, care pregateste individul pentru a face fata unei situatii sau pentru a se feri de pericol. Atacul de panica survine atunci cand acest sistem reactioneaza exagerat sau cand nu este necesar. In timpul atacului de panica, sistemul nervos reactioneaza ca atunci cand se are de a face cu o situatie amenintatoare de viata. Acest raspuns cauzeaza simptome fizice si sentimente ingrijoratoare. 
Tulburarile legate de panica se diagnosticheaza atunci cand o persoana are atacuri de panica repetate, este ingrijorata de eventualitatea unuia nou si evita locuri care ii pot cauza un atac. Exista posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de panica fara sa dezvolte o tulburare legata de panica, aceste atacuri aparand cu tulburari de anxietate.

Anxietate

Caracteristica principala a anxietatii este sentimentul de frica sau/si ganduri cronice (constante), repetitive, de ingrijorare, care reprezinta un element de stres pentru persoana respectiva si care interfereaza cu activitatile din viata sa (de exemplu daca unei persoane ii este frica sa mearga la interviuri pentru ca acolo ar trebui sa interactioneze cu straini, va evita situatia respectiva, temandu-se ca oricat de inteligenta ar fi, nu ar primi postul, chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii ofera satisfactia dorita). 
Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietati: 
- reactii fizice – ex. transpiratie, tremuraturi, batai de inima rapide, dificultati in respiratie, greata, lesin.
- ganduri disfunctionale – ex. „daca o sa vorbesc in fata publicului, si o sa gresesc, toata lumea o sa ma creada prost” .
- comportament de evitare – o persoana anxioasa poate sa ajunga sa evite foarte multe situatii. Faptul ca are ganduri negative si evalueaza irational situatiile care ii provoaca anxietate, emotii negative foarte intense, reactii fizice puternice, si eventual experiente negative, plaseaza persoana intr-un cerc vicios, din care nu poate sa iasa (de ex. studentul T. este foarte anxios la prezentarea unei lucrari in fata publicului, dar trebuie sa-si sustina disertatia. Se simte foarte anxios, de fapt de o saptamana intreaga, si a invatat foarte mult, ca totul sa fie perfect si sa nu dea gres, dar faptul ca inainte de prezentarea disertatiei s-a gandit de foarte multe ori ca trebuie sa fie perfecta aceasta prezentare, ca altfel profesorii or sa il creada prost, i-a provocat emotii foarte intense ceea ce evident a cauzat mici esecuri in prezentare, pe care el ulterior le-a interpretat ca fiind greseli catastrofale si nu a mai vrut sa prezinte lucrari in fata mai multor oameni, avand ca rezultat faptul ca acum evita aceste tipuri de situatii)

Complexele

Complexele sunt tendinte inconstiente care guverneaza atitudinile, comportamentele, visele etc oamenilor. Psihanalistii clarifica cel mai bine notiunea de complex, considerandu-l drept o combinatie de trasaturi personale, de dorinte, emotii, sentimente, de atitudini afective contradictorii, intotdeauna inconstiente, care face parte integranta din personalitate.
Odata format, complexul se fixeaza in mintea, sufletului omului si in orice situatie asemanatoare se reactiveaza reactiile distructive, chiar daca parea ca s-a stins in intregime.

Indicatorii unui complex:
- cand suntem coplesiti de emotie
- cand ne reprimam anumite emoti si astfel ele sunt mai putin resimtite
- cand avem un puternic semntiment de inadecvare (nu sunt prezent, apartin unei situatii)
- cand ne simtim coplesiti de un impuls de nestavilit
- cand nu acceptam incurajarile altora
- cand vorbim sau actionam in graba
- cand autocritica este la cote inalte, dar si criticam excesiv alte persoane
- cand suntem extrem de refractari la alte puncte de vedere
Complexul blocheaza actiunea fireasca, distorsioneaza perceptia despre propria persoana si despre realitate, ne complica relatiile si interfereaza cu atingerea scopurilor noastre, creeaza discomfort si durere. 
Vestea buna este ca atunci cand le identificam si acceptam nu ne mai pot perturba si dezorganiza viata si relatiile.  

Dependenţele

De fiecare data cand auzim acest cuvant ne gandim la droguri, alcool, tutun, scapand din vedere faptul ca pana la urma orice lucru poate da dependenta, intr-o mai mica sau mai mare masura: de la munca, sex, coca-cola pana la ideea de a fi o mama perfecta.

Depresie

Conform Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale IV(DSM-IV) criteriile de diagnostic ale unui episod depresiv major sunt:
A. Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome prezente in cursul aceleiasi perioade de doua saptamani si care reprezinta o modificare fata de nivelul anterior de functionare; cel putin unul dintre simptome este: fie (1) dispozitia depresiva, fie (2) pierderea interesului sau placerii: 
Nota: Nu se includ simptomele care este clar ca se datoreaza unei conditii medicale generale ori unor idei delirante sau halucinatii incongruente cu dispozitia.

(1) dispozitie depresiva (echivalentul sentimentului de tristete accentuata, goliciune interioara) in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; la copii si adolescenti, dispozitia poate fi iritabila;
(2) anhedonie (diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toatesau aproape toate activitatile), cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; nici macar efectuarea activitatilor vesele sau a hobby-urilor nu mai ofera placere persoanei afectate;
(3) pierdere semnificativa in greutate sau castig ponderal fara legatura cu o anume dieta (de exemplu o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului intr-o luna) sau scadere/crestere a apetitului aproape in fiecare zi (multi indivizi sesizand ca „se forteaza” sa manance);(4) insomnie sau hipersomnie (episoade prelungite de somn, dificultate detrezire etc.) aproape in fiecare zi;
(5) agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi;
(6) fatigabilitate („oboseala”, „epuizare”) sau lipsa de energie aproape in fiecare zi;
(7) sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata (care poate fi deliranta) aproape in fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare in legatura cu faptul de a fi suferind);
(8) diminuare a capacitatii de a gandi, sau de a se concentra ori indecizie aproape in fiecare zi (observata mai ales la cei care efectueaza preponderent munca intelectuala: studenti, elevi, programatori de computer etc.);
(9) ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta fara un plan anume sau o tentativa de suicid ori un plan anume pentru comiterea suicidului.

B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt (manioaco-depresiv).

C. Simptomele cauzeaza o detresa sau o deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante defunctionare.

D. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de exemplu un drog, un medicament) ori ale unei conditii generale medicale (de exemplu hipotiroidism).

E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu (adica dupapierderea unei fiinte iubite), simptomele persista mai mult de doua luni ori sunt caracterizate printr-o deteriorare functionala semnificativa, preocupare morbida de inutilitate, ideatie suicidara, simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.

Dificultati de adaptare la schimbare, divort sau separare

Dificultati in comunicare

Disfunctii sexuale la femei sau barbati

Disfunctia sexuala se refera la o problema aparuta in timpul oricarei faze a ciclului sexual care impiedica persoana afectata sau cuplul de a fi satisfacut de activitatea sexuala.

Ciclul sexual are 4 faze si anume:
- Excitarea 
- Platoul 
- Orgasmul
- Rezolutia

In timp ce studiile releva faptul ca disfunctiile sexuale sunt comune (43% din femei si 31% din barbati raporteaza un anumit grad de disfunctie) este un adevar ca multi oameni ezita sa discute despre aceasta problema. Din fericire, cele mai multe cazuri de disfunctii sexuale pot fi tratate. Deci, este foarte important ca oamenii sa discute despre aceasta problema cu partenerii si sa se adreseze unui medic. 

Cele mai frecvente disfunctii sexuale la barbati sunt: 
- tulburarile de ejaculare : Exista mai multe tipuri de tulburari de ejaculare, care includ: ejaculare precoce (aceasta consta in ejacularea inainte sau imediat dupa penetrare);ejacularea tardiva (consta in intarzierea ejacularii); ejacularea retrograda (in timpul orgasmului, ejacularea este fortata retrograd in vezica urinara prin uretra) 
- disfunctiile erectile (incapacitatea de a obtine sau de a mentine o erectie adecvata pentru contactul sexual)
- inhibitia libidoului sexual (scaderea apetitului sexual sau scaderea dorintei si interesului pentru activitatea sexuala).

Femeile prezinta 4 tipuri de disfunctii sexuale:
- disfunctii ale libidoului - cand persoana respectiva nu mai este interesata de sex sau este mai putin interesata decat inainte
- disfunctii ale excitarii - cand nu mai este simtita excitarea sau aceasta nu poate fi pastrata
- disfunctii ale orgasmului - cand persoana respectiva nu poate avea orgasm sau are dureri in timpul orgasmului
- dispareunia (dureri la contactul sexual) - cand sunt resimtite dureri in timpul sau dupa actul sexual

Fobii

Acestea sunt definite ca teama irationala de un obiect sau situatie care este considerata in general ca fiind inofensiva. Teama este acompaniata de dorinta de a evita pe cat posibil acea situatie, mergand pana la cazurile extreme in care individul nu isi poate desfasura activitatile cotidiene datorita fobiei sale. Fobiile fac parte din patologia anxioasa alaturi de atacurile de panica, stresul post-traumatic, manii, obsesii. Peste 12% din populatia generala are, mai devreme sau mai tarziu, o fobie. O persoana cu fobie (de orice natura ar fi aceasta) constientizeaza ca frica ei este excesiva si nefondata, insa incercarea de a-i face fata produce si mai multa anxietate, intrandu-se astfel intr-un cerc vicios care se autointretine. Adesea fobiile debuteaza in copilarie si persista si in viata adulta.

Gelozie

Gelozia este partea intunecata a iubirii iar in exces, ea devine dificultate pentru ambii parteneri de iubire si poate distruge relatia si sentimental valori proprii ale celui care o traieste. Gelozia nu poate fi depasita fara confruntare, intelegere si schimbare.Nu putem gandi doar linear, considerand vinovat o singura persoana fiindca ceilalti, chiar daca in mod constient vor ca gelosul sa se vindece, inconstient contribuie la mentinerea problemei. De aceea, circularitatea in cazul geloziei este bine analizata. Comunicarea dintre parteneri mentine reteaua relationala in care solutiile problemelor pot fi cele care rezulta din solutii eronate, repetate la nesfarsit insa pot fi identificate unele noi care vor sparge secventele insusite. Astfel, gelozia apare ca rezultat al unor incercari de solutionare gresite, alaturi de rigidizare ca simptom fundamental. 

Infidelitate

Ce se ascunde in spatele fidelitatii?
- Respectul fata de partener
- Teama ca prin "aflarea" infidelitatii sa nu "faca" rau copiilor sau parintilor, chiar partenerei
- Teama de a nu fi prins
- Modelul parental
- Iubirea fata de partener
- Teama de a nu-si complica viata
- Frica de boli venerice
- Principii religioase
- Sistemul personal de valori
- Uneori, pur si simplu, nu se iveste ocazia etc.
Infidelitatea adesea este efectul neintelegerilor maritale, nu cauza lor. In general, partenerii cauta in exterior, in afara cuplului, ceva ce lipseste in interior.

Imposibilitatea de a rezolva conflictele in cuplu

Inadaptarea la rolurile parentale

Pierderea unei persoane dragi

Oboseala cronica

Sindromul de oboseala cronica este caracterizat prin oboseala sau extenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. Mai exista si alte simptome, dar cel principal este oboseala care dureaza de cel putin 6 luni. Unele persoane se confrunta cu acest sindrom timp de ani de zile.Oboseala nu este imaginara, are un substrat real. Este reactia organismului la o combinatie de factori fizici si emotionali.
Principalul simptom al acestui sindrom este oboseala sau extenuarea severa care dureaza de cel putin 6 luni si nu se amelioreaza semnificativ la odihna. Gradul severitatii este atat de mare incat afecteaza capacitatea de munca, activitatile de recreere si cele sociale. Oboseala si celelalte simptome descrise mai jos pot debuta brusc sau pot sa se dezvolte gradat de-a lungul unei perioade de saptamani sau luni. 
Alte simptome pe termen lung includ: 
- uitarea, pierderea memoriei, stare confuzionala sau dificulate de concentrare 
- dureri de gat 
- ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei 
- dureri musculare 
- dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala 
- cefalee (durere de cap) ale carei caractere sunt diferite de cele din trecut 
- somn neodihnitor (la trezire persoana se simte obosita). 
Datorita faptului ca sindromul de oboseala cronica nu este usor de diagnosticat, expertii in sanatate au stabilit niste reguli de identificare a bolii. Pentrul diagnosticul acestui sindrom sunt necesare oboseala si cel putin 4 dintre simptomele de mai sus. Aceste simptome trebuie sa debuteze o data cu oboseala sau dupa declansarea ei si sa dureze cel putin 6 luni. 
Totusi, in prezenta fatigabilitatii persistente, inexplicabile si a altor simptome tipice care nu intrunesc insa aceste criterii (de exemplu dureaza de mai putin de 6 luni) se poate presupune ca diagnosticul este sindromul de oboseala cronica si poate fi necesara inceperea tratamentului. 
Unii pacienti cu acest sindrom dezvolta o afectiune in care frecventa cardiaca (numarul de batai pe minut) creste si tensiunea arteriala scade in momentul cand se ridica din pozitie culcata si stau in picioare. Aceasta este deseori descrisa ca senzatie de lesin sau ameteala. Afectiunea se numeste hipotensiune ortostatica. 
Depresia se intalneste destul de des si poate duce la inrautatirea celorlalte simptome. Medicatia antidepresiva poate avea efecte benefice. 
Sindromul de oboseala cronica produce simptome care se intalnesc in multe alte boli, mai ales la debut. De aceea, diagnosticul poate fi pus numai dupa ce o evaluare completa a exclus celelalte boli cu simptome similare. 

Stres traumatic si posttraumatic

Tulburarea acuta de stres - presupune reamintirea, in mod repetat, a unor lucruri sau situatii traumatice, coplesitoare. Acest diagnostic se va pune daca simptomele vor persista mai mult de 4 saptamani.
Tulburarea de stres posttraumatic - implica recurenta, amintiri intruzive ale unui eveniment traumatic, terifiant, dureros. Fiziopatologia bolii este incomplet inteleasa. Simptomele includ evitarea stimulilor asociati cu evenimentul traumatic, cosmaruri si alte reactii ale organismului caracteristice stresului (lipsa de somn, anxietate manifestarea de stari hiperactive, dificultati de concentrare, tendinta de izolare). Diagnosticul se stabileste pe baza istoricului medical al persoanei in cauza. 

Stres ocupational

Din nefericire, stresul de la locul de munca este frecvent adus si in spatiul personal/familial cu efecte negative asupra relatiei de cuplu, a calitatii si timpului acordat copiilor. Uneori, consecintele sunt dramatice: divorturi, violenta domestica, tulburari emotionale si de comportament ale copiilor.Desi consecintele stresului la locul de munca sunt multiple si severe, oamenii din organizatie sunt de fapt sursa de depasire a obstacolelor, primii pasi fiind recunoasterea problemelor, acceptarea discutarii lor in cadrul organizatiei si recunoasterea necesitatii schimbarii. in activitatea profesionala, performanta este strans legata de stresul pozitiv, iar resposabilitatea unui bun manager este crearea de factori stresori pozitivi pentru echipa sa. in perioada de criza economica pe care o traversam, stresul la locul de munca a crescut simtitor, astfel incat solutiile de management adecvat al stresului devin o prioritate in cadrul organizatiilor. 

Tulburari de alimentatie

1. Anorexia nervoasa
Anorexia nervoasa este caracterizata prin teama de obezitate si dorinta permanenta de a slabi. La femei aceasta tulburare cauzeaza amenoree, dar si alte dezechilibre fiziologice. Diagnosticul este clinic. Majoritatea tipurilor de tratament implica terapia psihica. 

2. Bulimia nervoasa
Este caracterizata prin episoade recurente de consum excesiv de alimente, urmate de un comportament excesiv - varsaturile induse, abuzul de laxative sau diuretice. Simptomele se manifesta de cel putin 2 ori pe saptamana, timp de 3 luni. Diagnosticul este stabilit pe baza istoricului medical si al examenului clinic. Tratamentul consta in combinarea psihoterapiei cu administrarea de antidepresive prescrise de medicul specialist.

3. Tulburarea de mancat compulsiv
Mancatul compulsiv se caracterizeaza prin recurenta consumului unor cantitati mari de alimente insotite de pierderea controlului. Aceasta tulburare nu este urmata de comportamente compensatorii inadecvate (varsaturi induse sau abuz de laxative). Diagnosticul este clinic.

Tulburari de dispozitie

Tulburarile de dispozitie sunt tulburari emotionale caracterizate prin perioade prelungice de tristete, bucurie excesiva sau ambele. Acestea sunt considerate stari depresive sau bipolare. 

Tulburari ale somnului

Aici intra orice perturbare a duratei sau calitatii somnului.
Tulburarile de somn sunt de trei tipuri: insomnie (insuficienta somnului), hipersomnie (exces de somn), parasomnie (comportament anormal in timpul somnului).
Hipersomnia poate fi de origine psihologica (anxietate, depresie) sau poate fi cauzata de luarea de anxiolitice, de o boala neurologica (scleroza in placi, tumora intracraniana), de un traumatism cranian, de o intoxicatie sau de o infectie. Somnolenta simpla este forma cea mai curenta. Alte forme de hipersomnie sunt rare, chiar exceptionale. Printre ele, narcolepsia este caracterizata prin survenirea, in timpul zilei, a unor accese bruste de somn si a unor scaderi brutale ale tonusului muscular (sindromul Gelineau).
Insomnia - Pentru a judeca realitatea existentei unei insomnii, nu trebuie sa ne bazam pe durata somnului, foarte variabila de la o persoana la alta; in schimb, se tine cont de o modificare recenta a somnului si de ceea ce resimte pacientul (oboseala la trezire, impresie subiectiva de a fi dormit prost).
Diferite tipuri de insomnie
- Insomnia acuta, foarte obisnuita, dureaza de la cateva zile la cateva saptamani. Ea este legata de circumstante sau de un eveniment exterior precis: soc sau tensiune emotionala, probleme profesionale, durere etc.
- Insomnia cronica aduna laolalta un mare numar de tulburari: dificultati la adormire, legate adesea de o anxietate; treziri nocturne prea frecvente, legate adesea, la randul lor, de o depresie daca ele se produc in cea de a doua jumatate a noptii si daca subiectul adoarme greu sau deloc; insomnia completa, rara in afara bolilor psihiatrice grave (manie, melancolie, confuzie mintala, dementa). Exista, in plus, insomnii nesesizate in cursul carora somnul pare normal desi, in fapt, el este intrerupt de treziri si de cosmare.
Somnambulismul - Plimbare nocturna, inconstienta, care nu lasa nici o amintire, somnambulismul nu trebuie sa fie considerat o boala. Daca unii adulti sunt somnambuli, cel mai des sunt afectati copiii (6% dintre ei inaintea varstei de 15 ani) pentru a disparea la adolescenta. Somnambulsimul, care survine in cursul somnului cu unde lente (stadiile 3 si 4), este actualmente interpretat ca fiind o "trezire incompleta" a creierului, cu blocarea mecanismelor de memorizare, care se efectueaza, in general, in paralel atunci cand suntem treziti.
Parasomnia - Somnambulismul forma cea mai frecventa a parasomniei, se observa, in principal, la copii de varste intre 6 si 12 ani. Cu mecanism insuficient cunoscut, el persista adesea mai multi ani, apoi dispare spontan cu timpul, dar mai poate reaparea la adult in cursul unei perioade de tensiune emotionala. Manifestarile sale constau intr-o "desteptare" aparenta in cursul primelor ore ale noptii, urmata de o succesiune de comportamente complexe; subiectul poate sa se ridice, sa se imbrace, sa mearga, sa deschida usile, inainte de a se trezi sau de a se reintoarce in pat dupa cateva minute. Este inutil sa fie trezit sau macar sa se incerce sa se faca acest lucru.

Tulburarile sexuale

1. Transexualitatea
Se caracterizeaza printr-o identificare puternica si persistenta cu celalalt gen: cei in cauza simt ca sunt victime ale unui accident biologic si sunt inchisi intr-un corp care nu se potriveste identitatii lor de gen. Persoanele care manifesta aceasta afectiune poarta denumirea de transsexuali. Aceasta perceptie si convingere este considerata o boala psihica, motiv pentru care se incadreaza in lista tulburarilor psihice. 
2. Parafilia (tulburare a comportamentului sexual)
Parafiliile sunt fenomene recurente, intense sustinute de fantezii sexuale, comportamente indecente si nepotrivite care implica utilizarea de obiecte, relatii nepotrivite cu tineri sau copii, suferinta sau umilirea de sine sau a partenerului pentru obtinerea satisfactiei sexuale.

Tulburari de eliminare

Tulburarile de eliminare apar la copiii care au probleme sa mearga la toaleta - pentru a urina sau a defeca. Desi nu este o situatie rara pentru copiii mici sa aiba "accidente", poate deveni o problema daca apare mai frecvent de 3 ori pe luna, in special la copiii cu varsta peste 5 ani.
Exista doua tipuri de tulburari de eliminare: enurezisul si encoprezisul:
- encoprezisul reprezinta eliminarea scaunului in alte locuri in afara de toaleta, cum ar fi chilotei sau pe podea; acest comportament poate avea un scop sau nu
- enurezisul reprezinta urinarea in alte locuri decat toaleta. Enurezisul care apare noaptea sau udarea patului, este cel mai frecvent tip de tulburare de eliminare. La fel ca si pentru encoprezis acesta poate avea un scop sau nu.

Tulburari somatoforme

Dupa cum indica numele ("soma" in greceste inseamna "corp"), este o tulburare psihica in care simptomele indica o suferinta sau o boala a corpului. Persoana sufera timp indelungat, de cele mai multe ori incepand din al treilea deceniu de viata, de multiple si variate simptome din diferite zone ale corpului, care apar in perioade diferite de timp:

• Oboseala generala sau fatigabilitate;
• Ameteala sau senzatie de nesiguranta in mers;
• Stare de rau nedefinit in tot corpul;
• Senzatie de tremor interior;
• Amorteli ale capului sau membrelor, mai ales pe partea stanga;
• Spasme musculare sau ale intestinelor;
• Nod in "capul pieptului" sau in gat, ori dificultati de inghitire;
• Dureri in regiunea toracelui cu caracter diferit de durerea de origine cardiaca

Tulburari de dezvoltare pervasiva

Tulburările de dezvoltare pervasivă sunt caracterizate prin deteriorare severă şi pervasivă în diverse domenii de dezvoltare: aptitudini de interacţiune socială reciprocă, aptitudini de comunicare sau prezenţa unui comportament, interese şi activităţi stereotipe.

Tulburarile de dezvoltare pervasiva includ:

• tulburarea autistă,
• tulburarea Rett,
• tulburarea dezintegrativă a copilăriei,
• tulburarea Asperger

Aceste tulburări sunt de regulă evidente din primii ani de viaţă şi adesea sunt asociate cu un anumit grad de retardare mentală.

Tulburari de atentie

ADHD se împart în două categorii principale:  inatentie si hiperactivitate-impulsivitate. Diagnosticul de ADHD se bazează pe numărul, persistenţa şi istoricul simptomelor ADHD, şi totodată pe măsura în care acestea produc modificări ale comportamentului copilului, în mai mult decât un singur context.